Voi încerca să îţi răspund printr-o consecvenţă logică în 3 etape: Indiferent cum ar fi analizată realitatea fizică sau concretă, sfârşim cu o situaţie în care nicio entitate fizică nu îşi poate explica propria existenţă. Acestea fiind spuse, ajungem la adevărata problemă, aceea de a determina câte serii de cauze sunt necesare pentru a explica întreaga existenţă. Nu putem avea o serie infinită de cauze desfăşurate în timp, pornind de la prezentul unei stări ajunse la completitudine şi regresând în căutarea cauzei ultime, fiindcă dacă succesiunea ar fi infinită, nu am ajunge niciodată în prezent. Şi aşa cum s-a menţionat deja, nimic din universul fizic nu îşi poate explica propria existenţă, de exemplu, ceva nu ia fiinţă din nimic. De aceea, pentru ca un lucru să fie `` şi este ``, trebuie să existe cel puţin o stare capabilă a exista prin sine însăşi şi care să nu îşi derive existenţa din altceva, iar această trebuie să fie de natură non fizică.
Aşadar, în această primă etapă a argumentului noi nu am postulat existenţa unui Dumnezeu, ci doar a unei entităţi non fizice care îşi explică propria existenţă şi este ne cauzată.
În etapa a doua a argumentului se ridică problema proiectului. Argumentul nu se referă la aspectul estetic, ci la specificitatea lui inteligentă. Este important să facem distincţie între acestea două. Dacă ai merge pe o planetă îndepărtată şi ai vedea un milion de pietre aranjate într-un triunghi perfect, ai putea considera, desigur, că acea formaţiune plăcută s-a putut produce întâmplător pe parcursul a mai multor milioane de ani. Dar pentru a avea capacitatea de a raţiona astfel şi de a recunoaşte calitatea estetică a aranjamentului pietrelor este nevoie de o serie de componente sau materiale brute `` alfabetul vieţii ``, care ne face să ne deosebim de mediul înconjurător. Dacă torni din cutia unui joc puzzle nişte piese în formă de litere şi ar cădea într-un anume aranjament ai putea spune că acel aranjament s-a putut produce întâmplător, dar dacă piesele în formă de litere ar cădea de fiecare dată atunci când le răstorni în aceeaşi ordine, nici măcar nu te-ai gândii la posibilitatea că ele să fi căzut din întâmplare.
Ultima etapă a argumentului, să ne uităm în istoria omenirii, mai ales la persoana Lui Isus Hristos. Vedem ce a făcut El, cine a pretins că este şi de ce îl urmează şi azi milioane şi milioane de oameni. Fără a intra în amănunte sau al compara cu alţii `` Mahomed, Krishna ( dacă a trăit, de fapt, vreodată ), Buddha etc, până la urmă, totul se reduce la următorul lucru; pentru ce îl urmează pe Hristos, faptul că universul nu se poate explica pe sine însuşi, la care se adaugă vădit inteligenţa din spatele universului şi ambele coroborate cu atestarea istorică şi experienţială a învăţăturilor şi acţiunilor Lui Isus, fac aceste argumente demne de crezare.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Tu nu observi că ideologia ta ţine mai mult de dogmă decât de logică? Dacă lumea ar fi gândit după ( i ) logica ta, ar fi dispărut de mult! A fi prezumat nevinovat, înseamnă că legea iţi dă dreptul să te aperi, altfel, dacă nu ai fi avut această prezumţie de nevinovăţie, logic, ai fi fost deja vinovat, şi condamnat. Procesul s-ar fi desfăşurat doar cu pledoaria unei singure părţi, adică cea a acuzatorului, acuzatul ne având dreptul la apărare. Deci, prezumţia de nevinovăţie îi dă dreptul la apărare celui acuzat. Până în anul 1789, acuzatul nu avea dreptul la apărare şi logic, nu avea cum să-şi DEMONSTREZE nevinovăţia, după caz. Acum, dreptul la apărare este garantat; vezi C.R. 2003. Articolul 24.
Pledoarie = Expunere orală sau scrisă a faptelor unui proces, făcută de un avocat în fața unei instanțe judecătorești, cu scopul de a susține cauza uneia dintre părțile ( ACUZATOR sau ACUZAT ) implicate în proces.
Judecătorul este obligat prin lege să asculte pledoaria ambelor părţi ( ACUZATOR, ACUZAT )
Probatoriu = în justiție; totalitatea probelor adunate și prezentate într-un litigiu.
Atât acuzatorul cât şi acuzatul are dreptul prin lege să-şi prezinte cauza. Atât vinovăţia cât şi nevinovăţia trebuie demonstrate.
A demonstra = A arăta în mod convingător, prin argumente, prin raționamente logice sau prin exemple concrete, adevărul sau neadevărul unei afirmații, al unui fapt etc.;
http://dexonline.ro/definitie/demonstra
Aşadar, după mintea şi ( i ) logica ta, toată lumea ar purta ochelari de cal şi ar înţelege doar o singură variantă, deci: Speranţa ta este lipsită de raţiune.
Un om cu raţiune şi cu o capacitate de gândire obiectivă ar înţelege exact cele prezentate de Asimov:
,, Sunt ateu din cap până în picioare. Mi-a trebuit mult timp ca s-o spun. Sunt ateu de ani de zile, dar am simţit că este oarecum impropriu pentru un intelectual să spună că este ateu, pentru că asta presupune cunoştinţe pe care nu le are. Într-un fel, era mai potrivit să afirm că sunt un umanist sau agnostic. În final, am decis că sunt o făptură cu sentimente, dar şi cu raţiune. Afectiv sunt ateu. Nu am dovezi să demonstrez că Dumnezeu nu există, dar am o bănuială atât de mare că nu există, încât nu vreau să-mi pierd timpul cu asta. ``
În vreme ce teismul a fost înaintea ( a ) teismului, ateul trebuie să-şi demonstreze teoria. Nu uita! Cum bine ai subliniat, deci: PIXUL EXISTĂ!
Profesorul de psihologie Scott Atran a declarat că; ateismul este incapabil să explice raţional esenţa vieţii şi este ruşinat că este ateu!
Deşi sunt mulţi cei care îşi spun atei, în realitate acest termen nu şi-l poate însuşi nimeni. Ar trebui ca cel care îşi spune ateu să fie omniscient pentru a putea face afirmaţia categorică "Nu există Dumnezeu". Aşa că avem de-a face cu AGNOSTICI care NU ŞTIU dacă există Dumnezeu… şi totuşi orice om ştie:
`` Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; `` Romani 1:19-20.
Răspunde
''A demonstra = A arăta în mod convingător, prin argumente, prin raționamente logice sau prin exemple concrete, adevărul sau neadevărul unei afirmații, al unui fapt etc.''
Exact ceea ce spuneam, sa arati prin argumente neadevarul unei AFIRMATII, nu a unei infirmatii, ca, acuzatorul acuza, iar tu trebuie sa demonstrezi falsitatea acuzatiilor. dar nu nevinovatia, adica nu demonstrezi ca esti nevinovat, ci demonstrezi ca acuzatiile ce ti se aduc sunt false.
EX. Daca X acuza pe Y ca a furat ceva. Y nu trebuie sa demonstreze ca nu a furat ceva, ci, trebuie sa demonstreze ca acuzatiile lui X sunt false.
''Profesorul de psihologie Scott Atran a declarat că; ateismul este incapabil să explice raţional esenţa vieţii şi este ruşinat că este ateu!''
Asa si, cine a spus ca ateismul explica esenta vietii?! Esenta vietii poate fi explicata de stiinta de exemplu. Oricum aceasta afirmatie nu are nicio legatura cu ce am discutat.
''pentru a putea face afirmaţia categorică "Nu există Dumnezeu"''
Domnul Wales, persitati in prostie, ''Nu exista dumnezeu'' nu reprezinta o afirmatie, e o negatie.
Domnul Wales. ateismul are la baza lipsa credintei in dumnezeu, ateismul nu implica nicio omniscienta, lucrurile sunt foarte simple, daca nu crezi in zei te numesti ateu.
Ţi-am spus că tu eşti INCORIGIBIL!
Încearcă să te mai cultivi şi tu, citeşte ceva cărţi, nu ştiu ce sfat să-ţi dau, oricum, dăţi toată silinţa să treci de clasa a 5-a. Tu mai întâi trebuie să înveţi sensul cuvintelor şi apoi să comentezi pe site! D-aia ai şi declarat că nu energia produce mişcarea! Tu probabil făceai o conexiune doar între bici şi cal?! E, află că înaintea biciului a mai fost ceva?
Credeam că eşti doar încăpăţânat, dar observ că mai degrabă eşti greu de cap.
Afirmaţie = Declarație, susținere a unei păreri (exprimată cu tărie). Declarație prin care se spune sau se susține ceva. Spusele cuiva (care exprimă un adevăr). Declarație prin care se spune sau se susține că ceva este adevărat;
Am prezentat mai multe noţiuni pentru cuvântul AFIRMAŢIE. Dacă doreşti să pricepi şi tu ceva, te rog să îţi dai jos ochelarii de cal, aceştia te obligă să vezi doar într-o anumită direcţie greşită.
Una peste alta, afirmaţia exprimă un adevăr, iar în cazul nostru ideea era că, ateul nu poate face afirmaţia categorică, adică vezi dex: (a exprima cu tărie) un adevăr. Deci, afirmaţia din propoziţia prezentată viza adevărul, iar adevărul ar fi fost că, bla, bla, bla. Cum ţi-am spus, trebuie să treci de clasa a 5-a. Iarăşi te-ai făcut de tot râsul 
`` Deşi sunt mulţi cei care îşi spun atei, în realitate acest termen nu şi-l poate însuşi nimeni. Ar trebui ca cel care îşi spune ateu să fie omniscient pentru a putea face afirmaţia categorică "Nu există Dumnezeu". Aşa că avem de-a face cu AGNOSTICI care NU ŞTIU dacă există Dumnezeu… ``
Cu tine trebuie mers, pas cu pas, altfel o iei pe arătură rău. Hai să începem lecţia numărul 1; şi la sfârşitul lecţiilor vei înţelege şi tu ( i ) logica ateilor: Ce a fost la început, teismul sau ateismul? Rog răspunsuri scurte `` da sau nu `` dacă se poate, mulţumesc.
Lasa-ma Wales cu sfaturile, nu esti tu in masura sa dai sfaturi, tu nu stii ce inseamna a afirma.
''Declarație prin care se spune sau se susține că ceva este adevărat''
Apoi wales, vezi, sustii despre ceva ca este adevarat (afirmatia fara dovezi este nedeterminata) trebuie sa dovedesti ceea ce sustii. Apoi, eu am prezentat cu ceva timp in urma toate sabloanele logice ale unei demonstratii, dar tu nu m-ai bagat in seama.
''Una peste alta, afirmaţia exprimă un adevăr, iar în cazul nostru ideea era că, ateul nu poate face afirmaţia categorică, adică vezi dex: (a exprima cu tărie) un adevăr.''
Ce vorbesti tu mai?! 
Si daca eu afirm, cu tarie. ca singurul zeu al lumii este Mbala, se pune ca am afirmat ceva adevarat?!
'' trebuie să treci de clasa a 5-a. Iarăşi te-ai făcut de tot râsul''
Poate mai faci odata gradinita, ca nu stii ce inseamna a afirma.
''Cu tine trebuie mers, pas cu pas, altfel o iei pe arătură rău. Hai să începem lecţia numărul 1;''
Wales, poate intrebarea numarul 1, dar in niciun caz lectia.
Pai hai sa ne gandim, eu cred ca atunci cand aveai 3 ani nu credeai in dumnezeu, insa, din punct de vedere dogmatic, in mod sigur au aparut concomitent, pentru ca intotdeauna au fost oameni care sa credeau si oameni care nu credeau in zei.
Pentru cultura ta generală: O lecţie poate cuprinde întrebări şi răspunsuri, de ce vrei să demonstrezi mereu că eşti pe dinafara subiectelor?! Nu e nevoie să-mi răspunzi a fost mai mult o întrebare retorică.
`` Lasa-ma Wales cu sfaturile ``
By the way! Deocamdată ţi-am demonstrat practic că tu greşeşti `` vezi discuţia noastră despre energie şi mişcare, prin care singur ai recunoscut că am dreptate ``, până la urmă, sfaturile mele sunt bune, doar că tu ai o problemă să le priveşti de la mine.
În acest caz, dacă tratezi totul cu indiferenţă, este alegerea ta, rămâi cu bine!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
