Intrebare pentru crestinii - ortodocsi, la care as dori sa nu raspunda ateii, deoarece ei scriu degeaba pentru mine la astfel de intrebari ce nu le sunt adresate lor.
Nu ma simt foarte aproape de Bunul Dumnezeu, insa nu stiu din ce cauza, imi puteti da va rog niste rugaciuni de iertare, multumire, etc. ce ii sunt adresate lui Dumnezeu? Si as mai dori daca nu este mare deranj niste metode si sfaturi pentru a ma apropia mai multe de Dumnezeu si sa imi formez o viata religioasa mai profunda.
Cer sfaturile doar crestinilor - ortodocsi deoarece nu stiu daca la celelalte religii sunt aceleasi rugaciuni sau aceleasi moduri, etc. exista fel de fel de religii. Si rog frumos doar daca aveti ceva de scris care sa ma ajute, scrieti, daca nu nu va bagati in seama fara rost, sa ziceti ca Bunul Dumnezeu nu exista sau alte prostii.
Toata stima si respectul meu celor ce ma vor ajuta.
Pai foarte simplu:
sa te rogi din inima, cu cuvintele tale, si sa folosesti numele lui Dumnezeu.
Din punctul de vedere al bibliei sunt gresite cartile de rugaciuni, sau rugaciunile gen: crezul, ingerasul meu sau mai stiu eu.
Matei 6:7 spune- ". 7 Dar, când vă rugaţi, să nu spuneţi aceleaşi lucruri la nesfârşit, cum fac oamenii naţiunilor, căci ei cred că vor fi ascultaţi pentru că folosesc multe cuvinte. 8 Să nu fiţi ca ei, fiindcă Dumnezeu, Tatăl vostru, ştie de ce aveţi nevoie chiar înainte de a-i cere voi"
Roaga-te sa te ajute sa il cunosti, adreseaza-te pe nume lui, ca unui prieten, si fii convins ca te va asculta.
nu uita ca daca ii ceri ceva si te indoiesti daca vei primi, nu vei primi nimic. Iacov 1:5-8
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Nu, prin faptul ca ne-a dat rugaciune Tatal Nostru ne-a aratat un model. de aia ii si zice rugaciunea model, ne aratat astfel ceea ce este mai important intr-o rugaciune:
in primul rand sfintirea numelui lui Dumnezeu
apoi sa ne rugam pentru imparatia lui Dumnezeu
apoi sa se faca vointa sa,
apoi pentru necesitatile noastre
apoi sa ne ocroteasca de ispite
asta a vrut sa arate Isus prin Rugaciunea tatal nostru, altefl ar apara o contradictie in Biblie, nu crezi? rugaciunile scrise, sunt mecanice, nu din inima, de fapt daca intrebi intre ortodocsi ce inseamna ceea ce cer in rugaciunea tatal nostru nu stiu. garantat. ii clar ca se roaga asa... doar cu buzele, dar cu inima... deloc.
Răspunde
Iată exemplu de manipulare şi de "capcană" bine plasată:
"Fllu" pretinde că Matei 6, 7 ar spune: "să nu spuneţi aceleaşi lucruri la nesfârşit"! Dar ACELAŞI TEXT, ÎN REALITATE (nebatjorit prin traducere falsă) spune: "NU SPUNEŢI MULTE CA NEAMURILE". Ori, acestea sunt două lucruri TOTAL ŞI RADICAL DIFERITE! Traducerea corectă a Bibliei este diferită de traducerea sectantă, făcută să corespundă "anumitor" învăţături!
De ce contează această diferenţă? Pentru că în versetul următor, Mântuitorul spune foarte clar şi simplu, ciudat de simplu (ca pentru proşti): "Deci voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău... Matei 6, 9" şi urmează, ghici ce... O RUGĂCIUNE CU FORMĂ FIXĂ – TATĂL NOSTRU!
Ştim că ne putem ruga şi altfel, DAR, iată, putem folosi şi rugăciuni fixe!
Adica crezul ala ce inseamna? crezul lui constantin la consiliul de la niceea din 325? rugaciunea unui criminal este factorul care arata Credinta adevarata? am mai auzit una!
ce continuitate de la apostoli vorbesti mai?
Apostolii nu faceau ce se face azi in Biserica ortodoxa. sa fii sigur de asta. nu luau bani pentru serviciile prestate, nu traiau in luxul cel mai nerusinat, (evident ma refer la ceea ce exista atunci) nu se implicau in politica, nu spalau bani, nu se inchinau la icoane, nu practicau spiritismul, magia, nu aprobau tacit pacate precum imoralitatea sexuala.
vad ce continuitate apostolica aveti.
aa si era sa uit:
Istoria arata ca Ortodicsii s-au rupt de Catolici, nu invers.
si oricum si catolicismul doar la niceea in 325 s-a format, deci tot nu aveti continuitate apostolica.
si inca ceva apostolii nu participau la razboaie in care sa spuna ca in numele lui Dumnezeu sau Isus lupta.
"trebuie sa simti cuvintele ce le rostesti sa vina din inima."
Înainte de a crește în rugăciune trebuie să-ți îndreptezi viața prin pocăință sinceră și sfat duhovnicesc.
Rugăciunea se deprinde după ani de practică și este completată de o asceză graduală alcătuită după dreapta socotință a unei autorități duhovnicești superioare și trăitoare.
Urmând Biserica lui Hristos în care făgăduințele sale Sfintele Taine sunt vii.
Cine face după cum îl taie impresiile, riscă să fie neiscusit și să cadă rău din cauza mândriei și a exagerării.
Făgăduința lui Hristos că va rămâne până la capăt alături de creștini, în mod neîntrerupt e limpede.
Catolicii au dorit auto-cefalie deși aveau o poziție privilegiată.
Mai citește prerogativele unui împărat conform dreptului din acea vreme înainte să-l etichetezi pe Constantin cel Mare.
În Scriptură scrie clar despre proorocii mincinoși al vremurilor din urmă.
Ortodoxia nu este o religie a vremurilor din urmă.
De recomandat lui "Fllu", cel care confundă (intenţionat şi interesat) istoria:
Nu creştinismul catolic se află la baza a ceea ce am putea numi astăzi "religia creştină"!
Înainte de "Marea Schismă" (ruptura dintre apus şi răsărit, din iniţiativa apusenilor), cele care vor fi numite atunci Biserica Ortodoxă (în răsărit), respectiv Biserica Catolică(apus), au reprezentat împreună Biserica primară, Biserica care a continuat în mod neschimbat învăţăturile comunităţilor creştine din perioada apostolilor!
Cu toate că între cele două Biserici (Ortodoxă şi Catolică) existau mici diferenţe chiar înainte de ruptură, important este că ele au păstrat neschimbate învăţăturile de bază (transmiterea harului iertării şi mântuirii prin ierarhia preoţească în Biserică, cele şapte sfinte taine, Sfânta Predanie ca al doilea izvor al Revelaţiei divine, etc...).
Denumirea de "catolică" a fost introdusă în 1054, iar deosebirile (inovaţiile, schimbările) faţă de ortodocşi, le aparţin şi au fost introduse cu aproape un secol înainte de despărţire! Chiar aceste schimbări ale învăţăturilor creştine autentice, au reprezentat puncte de discuţii, tensiuni şi în final, separare!
Iată o parte dintre ele:
1.Papa e locţiitorul lui Hristos pe pământ, (pretenţia de conducere sau jurisdicţie universală);
2.adaosul filioque;
3. existenta purgatoriului;
4.folosirea azimelor;
Toate aceste modificări din preajma anului 1054, nu mai autorizează Biserica Catolică pentru a fi numită "baza creştinimului" sau continuatoarea lui fidelă şi neschimbată!
În schimb, în linie directă rămasă neschimbată, (având "obsesia" păstrării neschimbate a învăţăturilor şi a interpretărilor lor pe linia în care primele comunităţi apostolice le-au păstrat) Biserica Ortodoxă a continuat fără nici o deosebire învăţăturile Bisericii primare! De ce a insistat ca esenţa de bază a ei să fie „neschimbabilitatea"? Pentru că doar aşa s-ar fi păstrat şi autoritatea acestor învăţături (provenind fidel de la Hristos şi de apostoli)!
Vechea biserică apostolică a preluat numele de "Ortodoxă" doar pentru a se deosebi de catolici, începând din 1054.
Exceptând cazurile celor mai mari duşmani ai Bisericii (cei care intră în serviciul ei nu pentru a susţine înv. Bisericii, ci pentru a se "ajuta" pe ei) se poate totuşi contrazice uşor afirmaţia lui Fllu: "Apostolii nu luau bani pentru serviciile prestate" zice el.
Hai să vedem ce făceau apostolii! Evreii spre exemplu, pentru cei care slujeau la templu, aveau zeciuiala, a zecea parte din venituri (!). Iar în privinţa Bisericii, în perioada de început, chiar dacă unicul scop al apostolilor a fost răspândirea Evangheliei, pentru care au fost persecutaţi, torturaţi şi pentru care şi-au dat toţi viaţa, în Noul Testament întâlnim:
- Luca 10, 7-,, Şi în această casă rămâneţi, mâncând şi bând cele ce vă vor da, căci VREDNIC ESTE LUCRĂTORUL DE PLATA SA " (lucrătorul oare se plăteşte doar « în natură », cu roşcove şi dovlecei?)
- I Corinteni 9, 7 -,, Cine slujeşte vreodată, în oaste, cu solda lui? Cine sădeşte vie şi nu mănâncă din roada ei? Sau cine paşte o turmă şi nu mănâncă din laptele turmei? (solda înseamnă cumva... şi bani?)
I Corinteni 9, 8 - Nu în felul oamenilor spun eu acestea. Nu spune, oare, şi legea acestea?
I Corinteni 9, 9 - Căci în Legea lui Moise este scris: "Să nu legi gura boului care treieră". Oare de boi se îngrijeşte Dumnezeu?
I Corinteni 9, 13 - Au nu ştiţi că cei ce săvârşesc cele sfinte mănâncă de la templu şi cei ce slujesc altarului au parte de la altar?
I Corinteni 9, 14 - Tot aşa a poruncit şi Domnul celor ce propovăduiesc Evanghelia, ca să trăiască din Evanghelie.
I Corinteni 9, 15 - Dar eu nu m-am folosit de nimic din acestea şi nu am scris acestea, ca să se facă cu mine aşa(...)" etc...
Sincer eu nu cred că voi mai continua discuțiile cu flu pentru că s-a ajuns la jigniri și discuția s-a abătut de la întrebare.
Acum ca să răspund la întrebarea ta, sunt câteva pseudo-religii cu iz oriental, care încurajează practici sexuale chipurile spre descoperirea a te miri ce stări.
Mai nou în unele țări protestante cuvântul păcat este scos din dicționar deoarece lumea a ajuns la un grad mare de ipocrizie, încât nu mai e dispusă să-și recunoască decăderile.
În rest să avem grijă să nu cădem în capcana de a ne certa lăsând la o parte iubirea lui Hristos.
"Pacatele voastre pun un zid de despartire intre voi si Dumnezeu" spune Biblia, de aceea nu esti foarte aproape de El. Raspunsul e simplu: rezolva problema pacatului, si astfel te vei apropia de El. Pacatul si Dumnezeu se afla la doi poli opusi, catre care fiecare dintre noi ne indreptam. Nu poti fi si cu Dumnezeu, si cu pacatul. Asa ca, tine seama de glasul constiintei si cauta sa faci ce stii ca e bine. Mai mult, citeste Biblia, ca sa vezi ce este de fapt pacatul, care sunt pacatele pe care oamenii le pot face, si cauta sa nu le faci. Insa daca te opresti aici, e doar o religie ceea ce faci, doar cautarea ta dupa Dumnezeu. Cauta tot in Biblie sa vezi ce a facut Isus Hristos pentru tine, ca sa rezolve problema pacatului, increde-te in El si vei vedea ca incet, incet, te vei apropia de Dumnezeu.
Mai mult. Ia-ti timp pentru relatia ta cu Dumnezeu. Crestinismul nu e o religie, e o relatie. O relatie intre doua persoane, tu si Dumnezeu. Dumnezeu a facut ceva pentru tine prin Isus Hristos, acum e imperios necesar sa faci si tu ceva daca vrei sa Ii fii aproape. Asa ca, ia-ti timp pentru El. Zi de zi. Dimineata de dimineata. O vorba spune ca daca vrei sa nu te intilnesti cu diavolul peste zi, intilneste-te cu Dumnezeu de dimineata. Ce sa faci atunci? Invata sa te rogi. Cu cuvintele tale. Poti apela la rugaciuni scrise, insa e bine sa lasi ca inima ta sa vorbeasca, deficienta rugaciunilor scrise poate fi faptul ca nu exprima ce e in inima ta. La inceput e greu. Dar in timp vei invata si va deveni foarte usor, pentru ca Duhul lui Dumnezeu te va ajuta in rugaciune, daca o vei face constant, daca vei fi perseverent in cautarea ta. Poate primele rugaciuni spuse ar fi pentru ca sa te indrume catre El, sa te ajute sa traiesti curat, sa pacatuiesti cit mai putin, si sa fie cu tine in ceea ce ai de facut. Si daca ii si multumesti (motive sunt o mie!), pentru inceput poate fi perfect. Ia-ti 5-10 minute in fiecare dimineata, incuie-te intr-un loc unde e liniste, si unde nu poti fi deranjat, si incepe sa te rogi, si nu uita, ce spune inima e mai important decit cuvintele. Daca vei afla arta rugaciunii, vei descoperi ca vor fi zile cind nu vei spune nimic, dar El va fi atit de aproape incit vie uita cu totul de tine insuti si El va parea extrem de real. Va fi ca si indragostitii carora le e de ajuns sa stea impreuna.
Pe linga rugaciune, ar fi bine sa citesti citeva versete macar din Biblie. Biblia se autonumeste Cuvintul lui Dumnezeu, deci e clar ca Dumnezeu iti va vorbi prin ea. Vei sti ce a i de facut, vei sti ce a facut Dumnezeu petru tine, vei sti cum sa te apropii de El. Citeste-o, si ea cu siguranta iti va schimba viata!
Dar lucrul cel mai important e ca orice ai face, e zero daca nu vrei sa iti supui vointa Lui. Nu trebuie sa mai conteze ce vrei tu, ci ce vrea El, si asta tot din Biblie afli. Pacatul fundamental e mindria, egoismul, credinta ca eu pot sa fac ceva de unul singur, ca as fi ceva si ca as putea ceva. De aici de fapt trebuie sa pornesti - sa te consideri mic, neinsemnat, incapabil de a face ceva cu adevarat fara ajutorul Lui. Daca nu pornesti de aici, cautarea ta va fi zadarnica, pentru ca nu poti privi in sus la El daca tu te uiti numai in jos, crezindu-te mare. Deci, da-te pe tine la o parte, si vezi ce vrea El de la tine, si fa acel lucru.
Si, cauta o biserica unde te poti apropia de El. Unde sa poti simti ca poti afla lucruri despre El, unde poti sti ca exista oameni care Il cauta ca si tine. Un crestin niciodata nu poate trai singur, are nevoie de alti credinciosi pe linga El. Cauta-i, cauta o biserica adevarata, si vei afla ce inseamna sa fii pe drumul desavisirii tale ca om, ca fiu de Dumnezeu - nu poate fi decit foarte frumos!
"Rugăciunile fac parte din tradiția ortodoxă de 2000 de ani" Care traditie de 2000 de ani? Am urmarit si eu postul TV Trinitas, deci vin cu informatii din sursa sigura, si acolo spunea despre anumite elemente folosite in slujba de liturghie cind si cum au aparut in istorie, iar daca dai toate elementele aparute in istorie in 2000 de ani la o parte, descoperi ca in primele secole, daca chiar a existat, trebuie ca biserica ortodoxa a fost mult mai simpla in slujbe, si in continut ca caldire. Ceea ce vezi azi in biserica orotdoxa cu siguranta nu a fost si acum doua mii de ani. Chiar insusi liturghia, slujba asa cum o stim noi, a fost introdusa de Ioan Gura de aur undeva prin anii 300. Si o intrebare buna ar fi de ce nu a tinut liturghia chiar Isus Hristos cind a fost pe pamint, daca chiar e de la El, de ce nu i-a invatat asta pe urmasii Sai, si de ce a fost nevoie de o "revelatie" adresata unui om, ca liturghia sa apara mult mai tirziu. O alta intrebare pertinenta e "ce au facut crestinii din primele 3 secole pina la aparitia slujbei liturgice. Nu sa-u strins laolalta, nu au avut slujbe impreuna? Si daca au avut, nu au fost ele bune cum au fost, de a trebuit sa apara liturghia? Mai mult, daca te uiti in scrierile apostolului Pavel in Noul Testament, in tot ce scrie despre biserica, si scrie foarte mult!, descoperi o altfel de biserica in primii zeci de ani de dupa moartea si invierea lui Isus Hristos, biserica ce nu se aseamana cu biserica ortodoxa, asta e clar, si e normal, odata ce au aparut in timp zeci de adaugiri. Acum, unde e adevarul, in scrierile Bibliei, care se declara a fii Cuvintul lui Dumnezeu care prezinta adevarul, sau in traditia ortodoxa, care numai de 2000 de ani nu e, ci a aparut in timp?
Du-te ma. apostolii nu faceau ce se face azi in Biserica Ortodoxa. tot zici tu de continuitate apostolica. Apostolii mergeau in predicare, si nu se inchinau la moaste. voi faceti azi pe dos. va inchinati la moaste, si nu faceti ceea ce Isus a poruncit.
si religia catolica a aparut in 325 la consiliul de la niceea, cand a luat de la fiecare religie cate ceva si a facut o religie de stat.
o religie in care se sarbatorea nasterea lui Isus la 25 decembrie, data la care se sarbatorea ziua soarelui, o sarbatoare pagana.
apoi pastile cu iepurele si oul, stii macar ce inseamna aceste simpoluri? cele mai dezgustatoare sarbatori, care normal, sunt in cinstea lui Isus. uite numa cateva randuri:
CRĂCIUNUL: UN NUME NOU PENTRU CULTUL SOARELUI
5 Nicăieri în Biblie nu se spune că ziua de naştere a lui Isus ar fi fost sărbătorită vreodată. De fapt, data exactă a naşterii sale nici nu se cunoaşte. Însă putem fi siguri că nu este 25 decembrie, când şi în regiunea în care s-a născut el era iarnă şi frig. O dovadă în acest sens găsim în relatarea lui Luca, unde se arată că, la naşterea lui Isus, păstorii „trăiau sub cerul liber" şi aveau grijă de turme (Luca 2:8–11). Dacă ei ar fi ‘trăit sub cerul liber’ tot anul, acest detaliu n-ar fi avut nicio importanţă. Însă, întrucât la Betleem iarna cad ploi reci şi ninsori, turmele erau ţinute la adăpost, iar păstorii nu „trăiau sub cerul liber". În plus, Iosif şi Maria au mers la Betleem pentru că Cezar August poruncise să se facă un recensământ (Luca 2:1–7). Este puţin probabil ca împăratul să-i fi poruncit unui popor ostil guvernării romane să călătorească în toiul iernii până în oraşele strămoşilor lor.
6 Crăciunul nu îşi are originea în Scripturi, ci în unele sărbători antice păgâne, cum ar fi Saturnaliile, sărbătoare pe care romanii i-o dedicaseră lui Saturn, zeul agriculturii. Cei ce se închinau la zeul Mithra sărbătoreau tot la 25 decembrie, potrivit calculelor lor, „naşterea soarelui invincibil", se spune în New Catholic Encyclopedia. „Crăciunul a apărut într-un timp când cultul soarelui se bucura de o mare popularitate la Roma", adică după aproximativ trei secole de la moartea lui Cristos.
7 În timpul sărbătorilor, păgânii făceau schimb de daruri şi organizau mese festive, obiceiuri ţinute şi azi cu ocazia Crăciunului. Dar, aşa cum se întâmplă şi în prezent, majoritatea darurilor din acea perioadă de sărbători nu erau oferite în spiritul versetului din 2 Corinteni 9:7, unde se spune: „Fiecare să facă aşa cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău, nici din constrângere, fiindcă Dumnezeu îl iubeşte pe cel ce dă cu bucurie". Adevăraţii creştini dăruiesc din iubire; ei nu fac acest lucru numai la o anumită dată şi nici nu aşteaptă să primească daruri în schimb (Luca 14:12–14; Faptele 20:35). Mai mult, ei sunt profund recunoscători că au scăpat de agitaţia din zilele premergătoare Crăciunului şi de povara grea a datoriilor în care se înglodează mulţi oameni în această perioadă a anului (Matei 11:28–30; Ioan 8:32).
8 Însă unii ar putea spune: Dar nu i-au adus astrologii daruri lui Isus cu ocazia zilei sale de naştere? Nu, astrologii n-au venit în noaptea în care s-a născut Isus. Când au sosit ei, Isus nu mai era un bebeluş într-o iesle, ci avea deja câteva luni şi locuia într-o casă. Faptul că astrologii au oferit daruri a fost pur şi simplu o modalitate de a-şi exprima respectul faţă de o persoană importantă, obicei foarte răspândit în timpurile biblice (1 Regi 10:1, 2, 10, 13; Matei 2:2, 11).
PAŞTELE: NUMELE SUB CARE SE ASCUNDE CULTUL FERTILITĂŢII
13 Deşi în creştinătate Paştele este cunoscut ca sărbătoare a învierii lui Cristos, acesta îşi are de fapt originea în religia falsă. Dar de ce se folosesc de Paşte iepuri şi ouă? Ouăle „erau simboluri bine-cunoscute ale unei vieţi noi şi ale învierii", se spune în Encyclopædia Britannica, în timp ce iepurele a fost considerat mult timp simbolul fertilităţii. Aşadar, Paştele este, de fapt, un ritual al fertilităţii ascuns cu stângăcie sub numele de sărbătoare a învierii lui Cristos.
14 Ar aproba Iehova folosirea dezgustătorului ritual al fertilităţii pentru sărbătorirea învierii Fiului său? În niciun caz! (2 Corinteni 6:17, 18) De fapt, Scripturile nici nu poruncesc, nici nu aprobă sărbătorirea învierii lui Isus. Prin urmare, a sărbători de Paşte învierea lui Isus şi a o asocia cu un ritual al fertilităţii trădează o şi mai mare lipsă de loialitate.
Este interesant că echivalentul cuvântului Paşte în alte limbi (de exemplu, „Easter" în engleză) are legătură cu Eostre, sau Ostara, zeiţa anglo-saxonă a dimineţii şi a primăverii. El are legătură şi cu închinarea la zeiţa feniciană a fertilităţii, Astarte, ale cărei simboluri erau oul şi iepurele. Diversele statuete ale Astartei o înfăţişează cu organe sexuale foarte mari sau cu un iepure lângă ea şi cu un ou în mână.
acum te intreb, cum aveti voi continuitate apostolica? cand faceau asa ceva apostolii?
Nu prin invatatura. toti tinerii si enoriasii care "inca mai pot" toti au relatii sexuale in afara casatoriei, toti vizioneaza materiale pornografice, toti sunt adulteri, degeaba negi.
prin urmare, ce masuri ia Biserica impotriva acestor pacatosi? cum ii ajuta sa se restabileasca spiritual? uitete in ce degradare morala o ajuns biserica ta, cum mai zici ca nu aproba? las ca ii bine, daca vine enoriasu si pune banu in disc las ca ii bine, si asa. asa aproba Biserica Ortodoxa. cati dintre ortodocsi sunt fumatori? arata clar ca nu au respect fata de viata. astfel de valori promoveaza biserica "apostolica"?
Biserica nu promovează fumatul și nici vizionarea materialelor pornografice și desfrânarea. Învățăturile ei promovează exact opusul, și anume viața morală, viața ordonată. Există și unele metode de "avertizare": toate predicile, sfaturi la spovedanie, oprirea pentru o bună perioadă de la Sf. Împărtășanie, etc...).
Toate aceste "metode" sunt în RESPECTUL LIBERTĂȚII OMULUI, pe care NIMENI nu îl poate constrânge, obliga. El este în schimb, responsabil pentru alegerile sale.
Cum poate afirma cineva (fără acuze la persoana) că "toti au relatii sexuale in afara casatoriei"? Cât de sincer, de corect, de bine intenționat poate fi cineva pentru a afirma că TOATE familiile acestui neam sunt stricate, pervertite, și că în TOATE domnește curvia ca la ea acasă? Ce părere au românii când sunt astfel înjurați și tratați cu atât de mult dispreț? Toți oamenii respectabili, care nu își folosesc libertatea pentru a ucide sau pentru. a-și înșela soțul/soția, toți cei care și-au întemeiat familiile pe principiile respectului reciproc, încrederii, cunoașterii, educației, credinței, efortului comun și susținerii reciproce pentru mântuire, etc… De ce trebuie să vină cineva și să ne calce în picioare aceste valori?
Cu iertare dar contest raspunsul lui flu07. Ideea este ca uneori se ia Duhul cel Sfant de la noi pentru smerenie si atunci te simti departe de Dumnezeu. Calea cea mai sigura dar si cea mai complicata este smerenia: de a nu judeca, de a nu te indreptati pentru greselile tale, de a nu crede ca tu detii adevarul (decat in cazul in care trebuie sa aperi credinta si modul de viata ortodox, dar si pe Hristos si sfinti), etc. Sa fii smerit este modul cel mai sigur de a fi langa Dumnezeu. Ce inseamna smerenia? Lipsa mandriei. Rugaciunile din cartile noastre sunt intr-adevar lungi si uneori mi se pare si mie inutil sa le tot repet in fiecare zi, dar ele sunt facute de sfintii parinti si eu nu am niciun drept sa contest faptul ca sfintii stiu mai putin decat mine despre rugaciune. Adevarat ca trebuie sa te rogi cu inima dar cat de greu este sa iti aduci inima la rugaciune atata timp cat esti mandru. Un exercitiu bun de smerenie este sa te spovedesti cat mai des si sa iti asculti duhovnicul in toate (chiar daca te pune sa faci Canon sa citesti acele rugaciuni in fiecare zi). Ce crezi ca nu poti face ii spui ca tu crezi ca nu poti (de ex daca iti da 300 de metanii pe zi) si incercati sa gasiti de comun acord o cale de mijloc. Du-te la Sf. Liturghie in fiecare duminica si sarbatoare in care iti permiti acest lucru (daca nu esti la servici sau la scoala). Daca vrei sa lecturezi Biblia cauta varianta Bartolomeu dupa Septuaginta. Rugaciunile consacrate iti sunt de folos in sensul ca la un moment dat daca te deprinzi cu ele (dupa un timp le vei memora fara sa iti dai seama) iti vor veni mai tot timpul pe buze. Si uite asa in loc de o injuratura o sa zici un "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!" sau "Vrednica esti cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu...". Crezul este simbolul credintei noastre. El trebuie spus, momerat dar si dovedit cu fapta. "Ingerasul" il face pe copil sa se roage...copii trebuie sa deprinda rugaciunea intr-o forma placuta lor.
Ca o concluzie: Cauta duhovnic (daca nu ai), asculta-l si indeplineste canoanele date de el, spovedeste-te des, tine toate posturile, mergi cat mai des la biserica, fii "bland si smerit cu inima", nu judeca aproapele, fa milostenie, cauta sa fii corect fata de toti, uraste pacatul si iubeste adevarul ortodox. Dumnezeu toate le stie, dar prin rugaciune (chiar si din carti) Dumnezeu vrea sa ii cerem. Increde-te in El si lasa-te in voia Sa (intotdeauna este bine ca dupa ce ii ceri lui Dumnezeu ceva sa mai adaugi "dar faca-se voia Ta, ci nu mea") caci si Hristos a cerut in gradina Ghetsimani Tatalui ceresc sa ia paharul suferintei de la El si a adaugat "faca-se voia Ta" si Hristos a patimit pentru noi toti. Doamne ajuta!
O prefigurare a Liturghiei a fost făcută chiar de către Mântuitor la Cina cea de Taină.
Prima Liturghie a fost revelată lui Iacob cel Bun/Drept, primul episcop ales al Episcopiei din Ierusalim, contemporan cu Mântuitorul.
http://en.wikipedia.org/wiki/Liturgy_of_St_James
E de precizat că prima Liturghie ținea chiar până la 4 ore.
Varianta Sfântului Ioan Gură de Aur, sublinează punctele esențiale din viața și lucrarea Mântuitorului și dogma creștină Trinitară.
Și este scurtată față de cea a lui Iacob cel Drept pentru ca oamenii să poată rezista la ea.
Primii creștini, săvârșeau rugăciuni colective și aveau la dispoziție Liturghia lui Iacob cel Drept.
Printre primii creștini au apărut tot felul de secte, facțiuni, denominațiuni care au înțeles să accentueze anumite exagerări, în defavoarea înțelegerii profunde.
De aceea o Liturghie era esențială pentru a da o interpretare fidelă și unitară cu mărturisirea de credință a Apostolilor.
Pe același raționament, de ce nu a scris Mântuitorul Liturghia, unii întreabă de ce nu și-a scris Hristos Scripturile și au scris-o apostolii.
Scriptura se naște din Biserică, nu invers.
O vreme Evangheliile nu au avut forma scrisă, asta nu înseamnă că Biserica lui Hristos nu exista.
Multe învățături, transmise verbal de către apostoli, nu au fost consemnate în Sfânta Scriptură, dar au fost aplicate în modul de viață al primilor creștini din diferite cetăți.
Sfinții Părinți au avut la dispoziție atât scrierile Canonice cât și practicile primilor creștini.
Ei le-au pus în conformitate cu Învățătura de credință și le-au consemnat în Sfânta Tradiție.
Odată cu trecerea timpului Sfânta Tradiție s-a îmbogățit cu noi rugăciuni lăsate de oamenii care au trăit viața în sfințenie și cu experiența practică a antecesorilor.
Spre exemplu dacă la Moaștele unui Sfânt sau Apostol s-au produs tămăduiri, acest lucru a fost consemnat.
Trupul Sfântului, fiind o continuare a personalității Dreptului și în viața veșnică, a fost cinstit cum se cuvine de către creștinii de atunci, care au avut certitudinea evlaviei Sale.
Bineînțeles că cinstirea Sfântului, nu umbrește cinstirea lui Hristos și nu trebuie confundată cu închinarea care se cuvine numai lui Dumnezeu.
Prin recunoașterea Sfinților se cinstește Sfânta Treime în numele căruia Sfântul a lucrat.
Viața Sfinților fiind o continuă slavă adresată lui Dumnezeu și Mântuitorului, care i-a învrednicit de darurile Duhului Sfânt atât în timpul vieții cât și după.
Această evoluție atestă tocmai continuitatea de 2000 de ani, pentru că fără continuitate învățăturile s-ar fi pierdut.
Făgăduința Mântuitorului este clară :
"Iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin." (Mt. XXVIII, 20)"
Adică din momentul nașterii creștinismului până la final în mod neîntrerupt.
Să nu fim prea asprii cu fratele nostru care a pus întrebarea pentru că este de bună credință și n-a știut cum stau treburile.
Mesajul ortodocșilor e clar, nu există duhovnicie trăind izolat de Bisericăl (chiar și pustnicii se spovedesc)
Rugăciunea particulară se completează cu Sfintele Taine pentru ca vindecarea sufletească și evoluția omului să fie deplină.
Iar urcușul duhovnicesc se cultivă prin dreaptă socoteală și sfat primit de la duhovnic în timpul Spovedaniei.
Cine face după cum îl taie capul va cădea în păcatul mândriei.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
