Nu știți că prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu?
Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș cu Dumnezeu.
Unde e partea neutra?
Cine nu răspunde la întrebare și face mișto are ignore!

Urzi23 A raspuns cu intelepciune :

, El m-a facut sa apreciez si sa ma bucur de prietenie. El a spus: „Nu este bine ca omul sa fie singur", Geneza 2:18. Nu este nimic rau daca un crestin are prieteni. Despre multi dintre cei mai devotati slujitori ai lui Dumnezeu se spune in Scriptura ca aveau prieteni; ginditi-va la Iov 2:11; David, 2 Samuel 15:37; si Ioan, 3 Ioan 14. Pina si Domnul nostru i-a numit pe ucenicii Sai „prietenii Mei", Ioan 15:14-15. Este semnificativ faptul ca Solomon a scris nu mai putin de 32 de proverbe despre alegerea cu intelepciune a prietenilor.
Prietenia este un dar de la Dumnezeu. Ea este o forta pozitiva in viata mea, destinata sa-mi intareasca calea pe pamint. Prietenii sunt buni pentru mine; ei fac parte din planul lui Dumnezeu pentru mine. Dar ca si in cazul altor daruri de la Dumnezeu, eu trebuie sa aleg cum sa-l folosesc.
Studiul despre „prietenie" din Biblie ma invata ca prietenia adevarata este strins legata de ascultarea de Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ce va poruncesc Eu", Ioan 15:14. Cine ar putea spune, „Ce plictisitor! Cine ar dori sa fie prieten cu cineva care face numai ce spune Dumnezeu? Unde este distractia in aceasta?" Va pot asigura ca este pretutindeni!
Prieteniile bazate pe ascultarea de Dumnezeu nu sunt numai sfinte. Ele sunt niste prietenii fericite, statornice si trainice, pline de dragostea Sa, vibrind de bucurie si incintare in mijlocul binecuvintarilor lui Dumnezeu. Ele sunt prietenii care ramin statornice prin incercarile vietii; pentru ca un prieten adevarat va fi in stare „sa-si dea viata pentru prietenii sai", Ioan 15:13.
-Este important sa intelegem ceea ce vrea sa spuna Noul Testament prin cuvintul „lumea". Cuvintul grecesc pentru „lume" este folosit in felurite moduri. El se poate referi la (i) pamint, lumea fizica in care traim. Aceasta isi are inceputul, Matei 24:21 si temelia ei, Matei 25:34. Cuvintul „lumea" mai poate semnifica (ii) omenirea, lumea formata din oameni. Aceasta este lumea pe care o iubeste Dumnezeu, Ioan 3:16, si pentru care Isus este lumina, Ioan 8:12. Apoi mai exista si „lumea" alcatuita din actiunile, atitudinile si modul de viata pacatoasa ale omului. Aceasta este lumea care este dominata de diavol si este caracterizata prin pofte pacatoase si mindrie, Ioan 12:31; 1 Ioan 2:16. Cu aceasta lume nu trebuie sa ma imprietenesc!
-Pavel a scris despre „invataturile incepatoare ale lumii" si a explicat ca imoralitatea sexuala, necuratia, patima, pofta rea si lacomia apartin acestor invataturi incepatoare (principii fundamentale), Coloseni 2:20: 3:5. El a mai inclus si minia, vrajmasia, rautatea, clevetirea, vorbele rusinoase si minciuna, Coloseni 3:8-9. Toate aceste lucruri apartin „lumii". Ele sunt potrivnice lui Dumnezeu.
-„Lumea" este descrisa de Petru drept ca un loc al coruptiei, 2 Petru 1:4; de Pavel drept ca un loc al intunericului moral, Filipeni 2:15; de Iacov drept ca un loc al necazurilor, Iacov 1:27; si de Ioan ca un loc al poftelor, 1 Ioan 2:16. Acestea sunt cuvintele lui Ioan: „Caci tot ce este in lume: pofta firii pamintesti, pofta ochilor si laudarosenia vietii, nu este de la Tatal, ci din lume". Nu este de mirare deci ca Iacov spune ca „prietenia cu lumea este vrajmasie cu Dumnezeu", Iacov 4:4.
-Cu toate acestea, Domnul nostru a venit intr-o lume a oamenilor si a fost cunoscut drept „prietenul... pacatosilor". El S-a imprietenit cu ei pentru ca El a venit ca sa-i cheme pa pacatosi la pocainta, Matei 9:13. Domnul nostru S-a ingrijit de pacatosi; a servit mese cu ei; a discutat cu ei; i-a ascultat. El a venit „ca sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut", Luca 19:10, iar cautarea necesita timp, efort si rabdare.