Ce se intampla cand dormi?(te faci mai frumoasa/frumos?, nu te imbolnavesti asa repede?)va rog sa-mi dati cateva detalii

E înseamnă visele? De ce creierul rămâne activ atunci când organismul intră în repaus? Ce se întâmplă dacă nu dormim?

Nu putem trăi fără somn şi petrecem un sfert din viaţă dormind. Cercetările legate de somn au fost iniţiate la începutul anilor ’50. Preocupările ştiinţifice asupra somnului şi a influenţei acestuia asupra organismului uman s-au intensificat din momentul în care s-au petrecut accidente grave, cauzate de lipsa de odihnă.

Naufragiul petrolierului Exxon Valdez, tragedia navetei spaţiale Challenger, scurgerile toxice de la fabrica Bhopal, coliziunea staţiei orbitale Mir, fiecare dintre aceste catastrofe au avut un numitor comun: oboseala.

Privarea de somn, pericol de moarte

Bănuielile potrivit cărora somnul ar fi la fel de vital ca şi hrana au fost confirmate în anii ’80. În urma unui experiment de laborator, s-a dovedit că şoarecii mor după 17 zile dacă sunt privaţi de somn. Efectul s-a dovedit la fel de letal şi asupra fiinţelor umane, când s-au făcut experimente pe condamnaţii la moarte.

Somnul înseamnă mult mai mult decât absenţa mişcării corpului şi închiderea ochilor. În timpul somnului au loc schimbări profunde în cortex, partea creierului care controlează funcţiile importante ale organismului, cum ar fi intelectul, imaginaţia, responsabilitatea socială, dragostea.

Întregul organism se relaxează în timpul somnului, nu însă şi creierul, care rămâne activ şi controlează funcţiile vitale ale organismului, cum ar fi respiraţia. Unii specialişti au comparat acest proces cu screensaver-ul unui computer. Când dormim, organismul trece prin două stadii, REM şi non- REM, reluate în cicluri de 90 de minute.

Chiar şi atunci când suntem în faza de somn profund (non-REM), mintea noastră încă mai poate procesa informaţii. Se pare că în această fază apar visele.

Unde se nasc visele?

Care este rolul viselor este o întrebare rămasă încă fără răspuns. În timpurile străvechi, deciziile importante erau luate pe baza viselor în timp ce textele biblice fac referire la viziunile divine din timpul somnului. Înţelepţii greci s-au apropiat cel mai mult de adevăr şi au intuit că visele sunt doar o altă funcţie a organismului nostru, una extrem de importantă.

Din punct de vedere fiziologic, visele se nasc în cortex. Când visele apar, respiraţia devine alertă, inima bate mai tare şi ochii se mişcă sub pleoape. Deşi nu a fost încă identificat rolul precis al viselor, se pare că acest proces ne afectează personalitatea, memoria, sentimentele, modul de a gândi şi cam tot ceea ce are de a face cu natura umană.

Sursa:Evenimentul zilei.Nu putem trăi fără somn şi petrecem un sfert din viaţă dormind. Cercetările legate de somn au fost iniţiate la începutul anilor ’50. Preocupările ştiinţifice asupra somnului şi a influenţei acestuia asupra organismului uman s-au intensificat din momentul în care s-au petrecut accidente grave, cauzate de lipsa de odihnă.

Naufragiul petrolierului Exxon Valdez, tragedia navetei spaţiale Challenger, scurgerile toxice de la fabrica Bhopal, coliziunea staţiei orbitale Mir, fiecare dintre aceste catastrofe au avut un numitor comun: oboseala.


Privarea de somn, pericol de moarte

Bănuielile potrivit cărora somnul ar fi la fel de vital ca şi hrana au fost confirmate în anii ’80. În urma unui experiment de laborator, s-a dovedit că şoarecii mor după 17 zile dacă sunt privaţi de somn. Efectul s-a dovedit la fel de letal şi asupra fiinţelor umane, când s-au făcut experimente pe condamnaţii la moarte.

Somnul înseamnă mult mai mult decât absenţa mişcării corpului şi închiderea ochilor. În timpul somnului au loc schimbări profunde în cortex, partea creierului care controlează funcţiile importante ale organismului, cum ar fi intelectul, imaginaţia, responsabilitatea socială, dragostea.

Întregul organism se relaxează în timpul somnului, nu însă şi creierul, care rămâne activ şi controlează funcţiile vitale ale organismului, cum ar fi respiraţia. Unii specialişti au comparat acest proces cu screensaver-ul unui computer. Când dormim, organismul trece prin două stadii, REM şi non- REM, reluate în cicluri de 90 de minute.

Chiar şi atunci când suntem în faza de somn profund (non-REM), mintea noastră încă mai poate procesa informaţii. Se pare că în această fază apar visele.

Unde se nasc visele?

Care este rolul viselor este o întrebare rămasă încă fără răspuns. În timpurile străvechi, deciziile importante erau luate pe baza viselor în timp ce textele biblice fac referire la viziunile divine din timpul somnului. Înţelepţii greci s-au apropiat cel mai mult de adevăr şi au intuit că visele sunt doar o altă funcţie a organismului nostru, una extrem de importantă.

Din punct de vedere fiziologic, visele se nasc în cortex. Când visele apar, respiraţia devine alertă, inima bate mai tare şi ochii se mişcă sub pleoape. Deşi nu a fost încă identificat rolul precis al viselor, se pare că acest proces ne afectează personalitatea, memoria, sentimentele, modul de a gândi şi cam tot ceea ce are de a face cu natura umană.

Ce inseamna visele? De ce creierul ramane activ atunci cand organismul intra in repaus? Ce se intampla daca nu dormim?
Nu putem trai fara somn si petrecem un sfert din viata dormind. Cercetarile legate de somn au fost initiate la inceputul anilor ’50.
Somnul inseamna mult mai mult decat absenta miscarii corpului si inchiderea ochilor. In timpul somnului au loc schimbari profunde in cortex, partea creierului care controleaza functiile importante ale organismului, cum ar fi intelectul, imaginatia, responsabilitatea sociala, dragostea.
Intregul organism se relaxeaza in timpul somnului, nu insa si creierul, care ramane activ si controleaza functiile vitale ale organismului, cum ar fi respiratia. Unii specialisti au comparat acest proces cu screensaver-ul unui computer. Cand dormim, organismul trece prin doua stadii, REM si non- REM, reluate in cicluri de 90 de minute.
Chiar si atunci cand suntem in faza de somn profund (non-REM), mintea noastra inca mai poate procesa informatii. Se pare ca în aceasta faza apar visele.
Din punct de vedere fiziologic, visele se nasc in cortex. Cand visele apar, respiratia devine alerta, inima bate mai tare si ochii se miscă sub pleoape. Desi nu a fost inca identificat rolul precis al viselor, se pare ca acest proces ne afecteaza personalitatea, memoria, sentimentele, modul de a gandi si cam tot ceea ce are de a face cu natura umana.

7 curiozitati despre creier.

1. Creierul, mai rapid ca... gandul?
Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi... Sa va dau un exemplu pentru a intelege mai clar: mergand se intampla uneori sa te impiedici si in mai putin de o secunda corpul tau reuseste sa se si redreseze, deci el in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele pentru miscarile necesare. Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase specializate in mentinerea echilibrului intregului corp etc. Ideea este ca noi ar trebui sa cititm tratate intregi pentru a intelege functia echilibrului, o functie cu care creierul lucreaza in mai putin de o secunda. Cum este posibil? Se pare ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si biochimice pot atinge o astfel de performanta!

2. Creierul este mai activ noaptea decat ziua
In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din timpul noptii, am tinde sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua. Oamenii de stiinta nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atat fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.

3. Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult
Avand in vedere explicatia de la subpunctul 2 devine logica aceasta concluzie. Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel ca dimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand puterea de a le estompa si in mod constient.

4. Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata
Mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regeneraza. Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o coordonare mai intensa, nu doar alergare). Ulterior alte studii au scos in evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla, pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-ne functia olfactiva in bune conditii. Totodata alti neuroni din creier se regenereaza, unii insa cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani.
Astfel, daca moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani, teoretic regenerarea lui ar trebui sa fie finalizata undeva la 70 de ani, insa la aceasta din urma varsta este mai putin probabil datorita proceselor de senescenta (imbatranire) care intervin. Si regenerarea neuronala ramane inca neelucidata complet. S-a mai descoperit de asemenea ca axonii neuronilor cu mielina se regenereaza doar daca in continuitatea lor se afla tot teaca de mielina. Mai clar exprimat, dam un exemplu: neuronii cu mielina intra in structura nervilor membrelor. Daca un om intr-un accident isi taie mana, el se poate duce rapid la spital si mana i se pune la loc. Axonul neuronal din mana taiata (neuronul arata ca un copacel, coroana e corpul neuronal, de obicei se afla in creier, trunchiul e axonul si poate fi foarte lung, chiar un metru, iar radacinile butonii terminali unde se fac sinapse) ar trebui sa moara, insa restul axonal din bratul care a ramas legat de corp isi trimite prelungirea in continuare prin teaca de mielina care ii creaza un mediu favorabil cresterii, astfel se regenereaza.

5. Creierul nu poate simti durerea
Desi el reprezinta centrul de perceptie si interpretare a durerii, totusi materia nervoasa propriu-zisa nu prezinta receptori pentru durere. Va ganditi probabil: atunci cum ne doare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureri insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia nervoasa? Aceste dureri apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusiv de natura vasculara (cand creste tensiunea intracraniana ne doare capul).

6. Creierul cel mai mare consumator de energie
Desi creierul reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul are nevoie de 15% din cantitatea totala de sange si 20% din cantitatea de oxigen pentru a functiona, precum si de o mare cantitate de glucoza pentru a-si desfasura procesele.

7. Ne folosim mai mult de 10% din creier
Exista un mit cum ca noi ne-am folosi in jur de 7% din creier si doar Einstein a folosit 10%. Cercetatorii au ajuns insa la concluzia ca in orice moment tot creierul nostru are o activtate mai mult sau mai putin intensa, insa cel putin o activitate bazala, care sa-i mentina tonusul. Practic nu exista zona inactiva din creier si dupa rezultatele cercetatorilor ne folosim mai mult din materia nervoasa, practic fiecare arie intra in activare intensa in anumite situatii. De asemenea capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa, celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat Eciclopedia Britanica (sau cel putin asa sustin teoriile).

P.S. Sursa n-am specificat-o pentru ca st franturi adunate. Ideea e ca nu st io autoarea articolului

Dupa ce v-am facut capul calendar , iaka si intrebarile?
1. Stiati ca creierul este mai activ noaptea decat ziua?
2. Visati relativ des?
3. Tineti minte ce ati visat cand va treziti?
4. Se adeveresc au ba?
Cercetatorii au descoperit ca in timpul somnului se activeaza aceleasi regiuni ale creierului care au fost active in timpul evenimentelor traite in timpul zilei. Creierul reia aceste evenimente la o viteza de sase-sapte ori mai mare decat viteza din cursul evenimetelor desfasurate de-a lungul zilei.

Mai mult, exista posibilitatea ca acest lucru sa fie legat de procesul invatarii, ceea ce ar putea deschide drumul catre imbunatatirea metodelor traditionale de invatare.

Creierul tau nu se odihneste, de fapt, atunci cand dormi. In timp ce ai dormit, noaptea trecuta, anumite regiuni ale creierului tau au functionat, reluand evenimentele zilei incheiate, intr-un proces care ar putea avea legatura cu consolidarea memoriei, spune o echipa de cercetatori de la Universitatea din Arizona – Tucson. De fapt, reluarea evenimentelor zile precedente, ar putea avea loc la o viteza de cateva ori mai mare, decat cea la care au avut loc evenimentele in realitate.

Cercetatorii au implatat electrozi in creierul soarecilor, urmarind activitatea unui numar mare de neuroni (pana la 120 de celule nervoase), din zona mediana a cortexului prefrontal (regiune a creierului responsabila pentru organizarea gandurilor si actiunilor), in timp ce animalele au avut de indeplinit o anumite sarcini. Echipa de cercetatori a monitorizat timp de cateva saptamani, activitatea zilnica a creierului soarecilor, in timp ce au reusit sa termine o sarcina ce implica efort fizic timp de 50 minute, si apoi au dormit intre 20 si 60 de minute.

Folosind doua metode diferite – compararea activitatii dintre perechi de celule si urmarirea tiparului intregii populatii de neuroni vizata, echipa a observat ca unele segmente neuronale care se activau cand soarecii depuneau efort fizic, erau reactivate in timpul somnului.

"Ne-am uitat la ele si am fost surprinsi sa observam ca sunt multe similaritati," spune David Euston, asistent in cercetare la Catedra de Sistemului Neuronal, de la Facultatea de Medicina, referindu-se la unele segmente neuronale active atat in timpul zilei cat si in timpul noptii.

Nu numai ca aceleasi tipare s-au reactivat in timpul somnului, dar viteza cu care se activau era de sase pana la sapte ori mai mare, decat atunci cand soarecii au avut de implinit sarcina respectiva. "In timpul comportamentului, cand de fapt interactionam cu lumea, creierul trebuie sa functioneze la aceeasi viteza cu care functioneaza restul organismului," spune Euston. "In timpul somnului, creierul poate functiona mai repede cand nu este restrictionat de comportament."

Acest fenomen de reluare a evenimentelor zilei precedente, a fost aratat deja in hipotalamus, structura implicata in memoria episodica, precum si in cortexul vizual, unde informatia senzoriala cu privire la vedere este procesata. Euston crede ca procesul ar putea fi legat de plasticitate, taria si slabiciunea conexiunilor dintre celulele nervoase, cu rol in invatare.

"O metoda pentru imbunatatirea memoriei este prin a relua informatia de mai multe ori," spune Euston, referindu-se la o singura secventa a activitatii neuronale, care este responsabila de procesul invatarii. Prin repetarea lor multipla, creierul intareste conexiunile dintre neuroni, deci imbunatateste memoria.

Mayank Mehta, profesor asistent in neurostiinte la Universitatea Brown, spune ca descoperirile sunt interesante, dar este sceptic cu privire la supozitiile pe care se bazeaza. "Este asta consolidare sau stergere ?" intreaba Mehta, referindu-se la faptul ca daca activitatea fantomatica reprezinta cu adevarat "pilirea" memoriei ori daca este capabila "sa curete tabla pentru ca mai multa informatie sa incapa". "Din punct de vedere comportamental, ambele procese pot ajuta," spune Mehta.

Euston spune ca echipa va incerca sa determine daca aceasta reluare a evenimentelor, realizata de catre creier pe parcursul somnului, este legata de procesul de invatare. Daca este asa, spune el, modelele reluate ar trebui sa fie mai puternice, cand animalele tocmai au terminat sarcini legate de procesul invatarii.Fundita?