| ZenoDinCitium a întrebat:

Cineva care a studiat psihologia pe aici?
O să lucrez într-o fabrică și primele zile mă învață la liniile automatice, chestia este că eu nu am mai lucrat de mult timp având depresie și nu-s învățat să stau printre oameni ci singur. Eu am o problema de la anxietate, îmi tremură capul efectiv când sunt foarte anxios și nu pot controla acest simptom fizic, in ultimă vreme nu mi se mai întâmplă că iau tratament, dar când voi fi pe linie și voi vedea multi oameni lucrând e posibil sa mi se întâmple din nou și mi-e rușine să nu mă fac de cacao, să înceapă unii sa rada laughing Cum pot controla/gestiona acel tremur cauzat de anxietate sociala? Sa iau primele zile mai mult xanax? Deocamdată iau doar jumate, sa iau câteva zile o pastila întreaga? Chestia e că mă slaieste de vitalitate daca iau una întreaga! Am incercat o gramada de tratamente și nu pot scăpa de anxietatea asta, tremurul acela mă deranjează cel mai mult că mă pune într-o lumină proasta. De tot ce e nou parcă mă dărâmă. Cum pot evita sa nu înceapă să îmi tremure capul acolo? Asta se întâmplă până mă acomodez cu acel loc după nu mai simt nimic, sunt ok, dar e parcă ca un atac de panica când mă ia, parcă uneori anticipez că așa mi se va întâmpla, mă gândesc la scenariu in sine.
Cum pot scăpa de tipul ăsta de anxietate? Mă cam chinuie de câțiva ani deja parcă m-am saturat, când încep să nu mai am deloc bani se manifesta oribil, când am bani totul e ok, nici de asta nu știu cum să scap sa antrenez creierul cumva.
Cum pot scăpa definitiv de acel tremur al capului când anxietatea e "high"? Trebuie sa existe ceva tehnici.
Floareasoarelui26 poate mă poți ajuta tu că știu că tu ai studiat ramura asta happy

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
Răspuns Apreciat de Editori
| mirinda34 a răspuns:

Din perspectiva mea cred că trebuie să îți dai seama mai des cam cât de neimportante sunt gândurile care îți "hrănesc" anxietatea. Trebuie să înțelegi că anxietatea ta este formată dintr-un mecanism de apărare, îți tot pune scenarii negative în cap ca să te protejeze de tot ce te poate răni fizic sau emoțional. Tu nu ai control 100% asupra situațiilor din viața ta, iar creierul tău știe asta și se panichează mai rău. E un ciclu negativ care se repetă încontinuu. Eu îmi imaginez în momentele de genul că un copil mic spune gândurile mele stupide și că eu mă privesc din perspectiva unui adult. Dacă un copil îți spune că "Îmi e frică că ceilalți o să râdă de mine" sau că "Nu cred că o să mă descurc", tu știi că el se poate descurca, doar că trebuie încurajat să facă oricum acel lucru pentru că nimeni nu o să-l critice atât de mult pentru greșelile făcute. Nici în viața reală nu sunt oameni care să ne țină minte pentru tot ce facem noi, doar noi considerăm asta. Un alt lucru care pe mine m-a ajutat este să știu că mintea nu face diferență între imaginație și viața reală. Dacă tu îți imaginezi scenarii urâte, creierul tău deja le trăiește cu emoțiile cu care le-ar trăi dacă s-ar întâmpla în viața reală și practic consideră că ai trecut deja prin ele. De asta poți să anticipezi atacuri de panică, tu dacă îți imaginezi că o să te panichezi intr-o anumită situație, creierul tău se activează și zice "Nu e bine ce faci, te pui în pericol, ai suferit deja de asta o dată și știu deja ce o să se întâmple" și după se repetă acțiunea programată din creier ca să îți confirme realitatea pe care ți-ai imaginat-o. Creierul nici nu vrea să te scoată din zona de confort, preferă să repete aceleași acțiuni negative pentru că știe că ai mai trecut prin ele chiar dacă sunt foarte dureroase. Soluția e să îți liniștești mintea prin a nu te mai lupta cu ea, încearcă să îi înțelegi motivele și acționează mai matur decât ce îți spune, deoarece chiar pare că e ca un copil de 5 ani speriat de tot ce îl înconjoară. Nu încerca să îți blochezi gândurile, deoarece asta pune rezistență și doar le amplifică, doar tratează-le cu o altă atitudine mai prietenoasă și înțelegătoare. Nu zic că e simplu, dar dacă încerci zilnici să îți reprogramezi mintea o să reușești să scapi de asta.

6 răspunsuri:
| Salontanul a răspuns:

Nu vei gasi psihologi pe aici. Incearca pe aici: https://bit.ly/3Cg3pEr

Răspuns utilizator avertizat
sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Da, sunt tehnici. Se numesc NLP. Caută pe Internet.

| Mosotti a răspuns:

Si ce sa-ti faca psihologul? Trebuie sa-ti rezolvi problemele de viata, sa nu mai ramai fara bani, etc.
Trebe sa te antrenezi sa ai bani mereu cumva.
Si gata treaba, ai zis ca esti bine cand ai bani.

Si la munca te descurci tu, ca altfel nu te duceai, nu trebuie sa-ti zica nimeni ce sa faci, ca vine de la sine.

Răspuns utilizator avertizat
| Mosotti a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

Pai nimeni nu te poate ajuta aici, ca sa te ajute trebuie terapie, nu se rezolva in 1-2-3-4 zile! Asta sa stii clar.
In rest cand n-ai bani s-a terminat tot pentru ca pe langa ca, cam orice om e suparat si neinregula in situatia asta, tu esti si bolnav de anxietate, si de aia iti e mai rau.

Asa ca fara terapie, nu rezolvi, dat fiind ca tu esti rezistent la tratamente si nu merge cu pastile.
Insa nu cred ca se va rezolva fara pastile, insa sa vedem.

Cauza, cauza e boala din creier, dereglari chimice, ai avut o predispozitie genetica la boala asta, hai sa nu ne mai ascundem.
Ca multi au stat in mediul in care ai stat tu, n-au avut bani, etc, dar nu au boala asta.

Insa oricum la tine trebuie terapie, asa ca degeaba intrebi pe aici.
Se lucreaza mai multe sedinte cu un terapeut.

Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
| Mosotti a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

De ce, de nece, trebuie sa ajungi la terapie, altfel nu rezolvi problema, te intrebi de 6 luni de ce, si tot nu se rezolva.

Cum de ce tremuri si altele? Esti bolnav, de aia, iar boala asta la terapie o rezolvi.
Ti s-a spus de n luni si tu tot intrebi "De ce?", ti s-a zis ca de la anxietatea care este. Cum sa poti controla daca ai o boala? Boala aia vine sa o f tu in gura? Vine sa te f ea pe tine.
Tremura si corpu si tot, boala vine si iti distruge viata daca nu o elimini, nu poti sa te bati cu cineva mai puternic decat tine fara trat sau terapie.

Si daca te tot intrebi mereu de ce fara sa faci ce trebuie, o sa ramai asa pana la urma, se poate croniciza si chiar sa nici nu mai scapi nici cu terapie daca mai pierzi mult timpul cu intrebari la care deja cunosti raspunsul.
Sau mai rau, s-ar putea agrava si croniciza.

Fa bani si du-te la terapie, in rest nu te poate ajuta nimeni.

Răspuns utilizator avertizat
| Mosotti a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

Pai nu vezi pe nimeni tremurand ca tine pentru ca in primul rand astia cu depresie si anxietate sau doar anxietate sunt doar 10 % din oameni.
Din astia 10 % cam 8 % nu se manifesta asa, ci doar prin teama fara sa se vedea din afara tremuraturi si altele.

Din aia 2 % ramasi care s-ar manifesta ca tine si tremura, cam 70 % sunt tratai si reveniti.
Iar aia rezistenti la trat ca tine, sunt 30 % din aia 2 %, iar aia e ca la loterie ca sa-i intalnesti.
Aia fiind mai grav stau prin casa si nu-i vezi, nu le mai arde de munca si altele.

Iar daca or fi cativa ca tine care sunt rez la trat, tremura si ies din casa, nu ii vezi, nu ii intalnesti la cata lume e pe acolo.
Deci e f simplu.

La pacanele fara psiholog nu scapi.

Răspuns utilizator avertizat
| Mosotti a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

Te-ai luat dupa prietenu tau ca deja predispozitia catre pacanele era acolo in tine, ca nu te-a obligat el sa joci.
Si eu am fost dus mai de mult la pacanele si nu mi-a placut, am plecat imediat.

Daca esti rrom pe jumatate, Hitler te rupea si pe tine, nu tinea cont daca erau rrom si erai om, sau altul care e neom.
Ca daca ardea doar gunoaiele, era altceva.

Nu te razbuni, ca daca te razbuni risti sa ajungi la puscarie ani de zile. Nu zic ca acolo ai fi prostul altora, ca nu vei fi, dar nu iti va conveni sa stai acolo cu anxietatea asta cu tot, pe mancare de cacao, cu n insi in camera, etc.

Răspuns utilizator avertizat
| Mosotti a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

Nu ii pasa nimenui ca sunt mai multe sinucideri, ba chiar mai scapa de lume.
Eu ti-am zis ca ai umblat cu gunoaie, ti-am zis de mai multe ori ca esti de vina ca ai stat in anturaj de gunoaie.

Ti-am zis ca majoritatea oamenilor ok nu au probleme cu prietenele lor cu altii, doar in anturaje urate sunt probleme asa.

Iar cu suicidul nu mai repeta intrebarile (ai pus si ti s-a sters), ca oricum nimeni nu iti va spune chiar daca stie o metoda sigura, plus ca daca te angajezi, e clar ca nu vrei sa te suicidezi, te cam contrazici.
Cea mai buna metoda sa nu ai raspunsul, e sa pui intrebarea aici, haha.

Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
| Floareasoarelui26 a răspuns:

Nu stiu de ce, dar raspunsul meu a fost sters.Mi se pare absurd, din moment ce vad atatea raspunsuri anapoda pe aici, dar na, nu conteaza.

Iti las aici o copie, sperand sa te ajute cat de cat.
Numai bine!

"Ma bucur nespus ca ai decis sa faci acest pas.Te poate ajuta nu numai pe plan financiar, dar si pe plan personal.Este un pas important si te felicit ca ai luat aceasta decizie. Sper sa mearga totul bine si sa te poti adapta cu usurinta.

Daca tratamentul actual, in cantitatile actuale, isi face bine efectul, eu nu as sfatui sa schimbi ceva, nici macar pe perioade scurte.Asta deoarece iti poate fi afectat ciclul terapeutic si nu merita pentru cateva zile in care oricum, te vei adapta.
Faza cu observatul este ca pata de pe camasa.Cat timp nu stii ca este acolo, totul pare in regula.Atunci cand o observi, ai senzatia ca toata lumea se uita la ea, chiar daca pata era acolo dintotdeauna.
Ceea ce vreau sa spun este ca oamenii observa mult mai putin decat ai crede sau percepe tu prin prisma autocriticii.
In orice caz, majoritatea oamenilor sunt anxiosi, stangaci si chiar si un pic timizi in primele zile de munca, intr-un loc nou, unde trebuie sa invete totul de la zero.Deci daca vei avea mici scapari si altii vor observa, este posibil ca acest comportament sa fie pus in seama emotivitatii firesti din primele zile.
In plus, cred ca este prilejul perfect sa iti demonstrezi tie insuti ca poti, ca reusesti sa te stapanesti si chiar sa fii iar cel dinainte.Nu te baza exclusiv pe medicatie, incearca treptat, treptat, sa iti recapeti increderea de sine.Aceasta este ocazia ideala sa iti creezi un nou inceput.Incearca sa lasi lucrurile negative in trecut, eventual mergi un pic mai devreme la munca si fa un exercitiu in care sa iti imaginezi ca lasi emotiile negative (le poti vizualiza ca fiind ceva material. Unii oameni au nevoie de obiecte reale, precum niste pietricele.) la poarta fabricii. Daca simti nevoia, le poti lua inapoi atunci cand iesi, sau daca te simti suficient de increzator, le poti lasa acolo pe perioade mai lungi, stiind ca le poti lua inapoi oricand simti nevoia.Comporta-te ca si cum acele pietricele sunt cu adevarat emotiile negative si pietrele care de impovareaza in viata de zi cu zi.

Mult succes iti doresc! happy "

Răspuns utilizator avertizat
| Floareasoarelui26 a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

Si mie mi s-a parut foarte ciudat, din moment ce nu cred ca am scris ceva deranjant, dar poate ca unii oameni raporteaza raspunsul doar din lipsa de activitate, nu stiu.Eu cred ca majoritatea raspunsurilor mele sunt in limita decentei.Dar, sa lasam asta, ca nu este un subiect interesant.
Cand incepi? happy

| Floareasoarelui26 a răspuns (pentru Floareasoarelui26):

Acolo scrie si data si ora.Ca idee, sa vezi ca eu am raspuns cu cel mai mare drag si cu toata bunavointa...


https://i.imgur.com/RTSUQNn.jpg

Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
| Floareasoarelui26 a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

Nu ai motive sa fii dezamagit.Este un inceput.Esti tanar si capabil. Daca ai avea vointa si dorinta, ai putea continua studiile si ai putea sa fii orice doresti tu.Nimic nu este imposibil, dar trebuie sa fii extrem de motivat.
Nu iti face griji, nici asistentii din spitalele de stat nu sunt prea sociabili, deci nu e asta baiul laughing

Revenind, categoric munca asta in fabrica nu este jobul visat de tine cand erai mic si nici acum, dar poate fi un inceput pentru a mai parcurge o treapta, pentru a avea o baza, macar financiara, deoarece vezi si tu cum stau lucrurile in prezent, cu scumpiri exagerate si situatie destul de dificila.
Stiu ca poate ai (sau cel putin ai avut) multe idealuri, dar nu poti ajunge acolo decat parcurgand drumul pas cu pas.Fa-ti un plan pe termen lung, vezi care ar fi pasii pe care ar trebui sa ii urmezi pentru a ajunge acolo si incearca sa iti faci un obiectiv din a bifa fiecare pas.
Trebuie sa incerci sa iti gasesti o motivatie, altfel te vei simti pierdut, ca si cum ar trece timpul fara sens.

Cat despre agorafobie, poate fi, nu zic nu.Important este cum te depasesti pe tine insuti pentru a incerca sa faci mici adaptari, chiar si in situatii in care te simti inconfortabil, cum sunt spatiile mari.Gandeste-te ca o fabrica poate avea dimensiuni considerabile, deci va fi necesar sa gasesti o cale de compromis cu tine insuti pentru a face mici ajustari si adaptari zi de zi.Si nu va fi usor, dar esti un tip istet si asta te va ajuta daca iti doresti cu adevarat.

Răspuns utilizator avertizat
| Floareasoarelui26 a răspuns (pentru ZenoDinCitium):

Daca ai avea posibilitatea sa te stabilesti in alta tara, avand un job cel putin decent, consideri ca ai reusi sa te adaptezi mai bine? Consideri sau simti ca problemele tale s-ar rezolva schimband tara sau mediul?

Răspuns utilizator avertizat