| Nilsson a întrebat:

Cati cromozomi avea asa-zisul stramos comun al oamenilor si cimpanzeilor?
Oamenii au 46, cimpanzeii au 48, undeva ar fi aparut o modificare.
Modificari ale numarului normal de cromozomi apar si in prezent, problema majora e ca acestea sunt asociate cel mai des cu boli genetice cum ar fi sindromul Down (47 de cromozomi) sau Turner (45 de cromozomi) plus multe alte boli:

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Turner_syndrome

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Down_syndrome

Apoi presupunand prin absurd ca s-ar fi nascut o primata cu un numar diferit de cromozomi si nu ar fi avut nicio problema de sanatate, care ar fi fost sansele sa intalneasca un alt exemplar cu un numar compatibil de cromozomi astfel incat sa fie fertili si sa dea nastere la pui fara alte probleme de sanatate, mai ales ca vorbim de o viata in salbaticie?

De ce prefera evolutionistii sa creada intr-un sir imposibil de consecinte cand teoria lor e contrazisa de dovezile stiintifice?

Răspuns Câştigător
| Jay1 a răspuns:

Mai caută cercetează- Darwin a crezut că informaţiile din celulă se vor dovedi a fi simple, însă s-a înşelat. Acele informaţii sunt de o complexitate, calitate şi cantitate uimitoare.

21 răspunsuri:
| Catrice a răspuns:

De ce unii oameni se nasc cu un coeficient de inteligenta superior fără ca strămoșii lor sa fi fost la fel?

| Nilsson explică (pentru Catrice):

Nu se stie cu certitudine daca nivelul de inteligenta este datorat 100% de factori genetici.
Si educatia are un rol important, copiii au avut acces la scoala si informatia si acest fapt le-a permis sa obtina performante mai inalte, dar n-as zice ca au un un bagaj intelectual mai bogat decat parintii, poate si ar fi obtinut aceleasi performante daca ar fi avut aceleasi conditii.

| Steregoi a răspuns:

Cimpanzeii cu cromozomi mai multi ar trebui sa fie mai inteligenti decat oamenii. rolling on the floor

| Jay1 a răspuns:

Ideile evoluționiste cam dispar de pe scena europeană.

| WhatABeautifulDay a răspuns (pentru Jay1):

Cine te-a mintit in halul asta? Nu dispar deloc, religia e cea care dispare.

| Jay1 a răspuns (pentru WhatABeautifulDay):

Mai caută cercetează- Darwin a crezut că informaţiile din celulă se vor dovedi a fi simple, însă s-a înşelat. Acele informaţii sunt de o complexitate, calitate şi cantitate uimitoare.

| r3r3r3r3r3r3 a răspuns:

Pentru ca nu prefera sa creada ce le-ar place ci ceva plauzibil. Pana nu vor intelege dragostea, nu vor intelege nici pe Dumnezeu.

| Gaby212 a răspuns:

Lumea in sine e un miracol. Chiar si Big-Bang-ul, daca ar fi sa credem in el, e o minune...Deci Dumnezeu exista.Cei care cred ca au evoluat din maimute...Lasa-i sa creada asta.Sunt unii prea prosti ca sa inteleaga.

| WhatABeautifulDay a răspuns:

Cromozoomul 2 al nostru este foarte similar cu cromozomul 12 si 13 al cimpazeilor asa ca se crede ca acestea doua au fuzionat si au format cromozomul 2. Cei nascuti cu un numar diferit de cromozoni au fertilitatea mai scazuta daca se imperecheaza cu indivizi cu un numar diferit de cromozomi, dar nu e deloc imposibila! Hippotragus niger (o antilopa) are tot 46 de cromozomi, dar asta nu inseamna ca se poate imperechea cu oamenii. Pentru ca nu depinde neaparat de numarul de cromozomi. Exista o specie de rozatoare, Blarina carolinensis ai caror indivizi pot avea intre 36 si 46 de cromozomi si se pot reproduce intre ei! Probabil ca atunci cand cei 2 cromozomi au fuzionat s-a format o noua gena utila ce l-ea oferit oamenilor cu sub 48 cromozomi un avantaj in supravietuire. Inainte oamenii nu traiau in comunitati de 200.000 oameni ca azi, ci in grupuri de cativa zeci de indivizi deci este foarte posibil ca aceasta mutatie sa fi fost favorabila si sa se fi raspandit usor neavand mult material genetic daca era un grup mai izolat sau se aflau intr-o perioada in care numarul oamenilor era scazut din cauza factorilor de mediu. Nu este asa de improbabil sau imprevizibil cum crezi.

Un om in China a avut 44 de cromosomi si nu a avut defecte, era un om perfect normal.

Biblia spune si ca Dumnezeu a creat 2 oameni din care toata rasa umana s-a dezvoltat, ceea ce nu este cu mult mai credibil, endogamia ducand la probleme de sanatate si mutatii genetice grave. Cum explici diferitele rase de oameni daca evolutia nu e adevarata?

Evolutia acum nu este o teorie, este un FAPT. Daca vrei sa crezi ca un Dumnezeu a facut universul, da-i bataie, dar faptul ca crezi ca omul este favorizat si facut dupa asemanarea lui si tot ce este in univers este facut pentru oameni atunci esti departe de adevar. Religia a servit multe scopuri:
-Sa iti gadile egoul si sa te faca sa crezi ca esti 'nemuritor' si facut dupa chipul celui care controleaza existenta insasi
-Sa explice ceea ce oameni nu stiau inainte
-Servea ca un Cod Moral. Nu mereu au existat camere de luat vederi si politia, singurul lucru ce il oprea pe om sa faca nelegiuri era moralitatea.
Acum ca s-au gasit rezolvari pentru aceste lucruri, religia este in scadere, oamenii din generatiile astea nu mai cred in Dumnezeu.
Exista oameni care inca traiesc ca vanatori-culegari, in Amazon si insule Adaman si este dovedit stiintific ca au exista oameni preistorici (nu am avut intotdeauna grai, limba cum insinueaza religia, ca am ajuns pe pamant invatati), fapt dovedit de aceiasi stiinta care ti-a oferit aparatura pe care o folosesti zilnic si de care depinzi.
Cainii exista. Dumnezeu i-a creat? Nu! Oamenii au facut-o, prin selectie am facut o alta specie. Crezi ca rosiile, porumbul mereu au aratat asa? Nu! Nu arata deloc cum aratau original insa am schimbat asta prin selectie si mutatie genetica.

| Nilsson explică (pentru WhatABeautifulDay):

Respect opinia ta dar ma deranjeaza chestia asta "evolutia e un fapt" in conditiile in care are atatea probleme si paradoxuri si m-am cam saturat sa vorbesc despre ele.
Referitor la numarul de cromozomi de exemplu, sa presupunem ca ar fi fuzionat 2 la un individ (ar mai trebui sa fuzioneaze inca 2 sa se ajunga la 46).
Acel individ cu cine s-ar fi imperecheat in conditiile in care astfel de cazuri sunt foarte rare, gradul de fertilitate este discutabil iar riscul unor probleme de sanatate este ridicat? Ar trebui sa gaseasca un partener intr-o comunitate restransa care ar reusit la fel sa depaseasca aceleasi probleme si matematic vorbind e aproape imposibil ca intr-o cumunitate mica sa apara doua cazuri identice compatibile mascul-femela in decurs de o generatie.

Mergem mai departe: perechea ar fi avut pui sanatosi (greu de crezut) cu 46 de cromozomi.
Puii cu cine s-ar fi imperechiat decat intre ei ca sa poata avea la randul lor urmasi?
Si uite cum am ajuns intr-o fundatura prin endogamia de care spuneai.
E mult mai greu de acceptat ca un astfel de sir imposibil de conseciinte sa duca la nasterea unei specii care sa domine ulterior planeta.

Oricum faptul ca prin selectie artificiala se pot produce rase noi de animale si soiuri de plante nu dovedeste ca se poate depasi bariera speciatiei, cainii si lupii se pot imperechea, la fel si porcii domestici cu mistretii si multe alte exemple.

| minrest a răspuns (pentru WhatABeautifulDay):

Cromozonul 1 al stramosului omului a fuzionat cu cromozonul 13 al cimpanzeului, si al stramosului comun al omului si cimpanzeului. Dar au ramas distincti intr-un fel, caci inceputul si sfarsitul unui cromozon sunt marcate, ai marcaj/cromozom 1/marcaj/marcaj/fostul cromozom 13/marcaj.

| Nilsson explică (pentru minrest):

Citeste obiectiile mele din raspunsul anterior.

| minrest a răspuns (pentru Nilsson):

De ce e nevoie sa ne multumim a spune ca pe undeva a aparut o modificare, cand stim ca cromozonii 1 si 13 au fuzionat, si aven 13 in continuarea lui 1, inclusiv ''copertile''? Cand are loc crossing over-ul, toate componentele merg la locul lor, ca si inainte de fuziune, asa ca o perioada reproducerea a putut avea loc intre indivizi cu cromozomii 1 si 13 sudati, si indivizi cu ei separati. Nu este o obiectie serioasa.

| Nilsson explică (pentru minrest):

Cand e vorba de stiinta azi stim ceva, maine stim altceva.
Mai e si varianta ca in prezent oamenii de stiinta nu au identificat functia acelei posibil aparente legaturi, oricum nici nu avem posibilitatea de verifica ce spun.
Pana acum nu s-a dovedit ca cei cu numar diferit de cromozomi, fie ei si sudati, sunt neafectati din punct de vedere al fertilitatii.
Cert e ca cei cu sindromurile mentionate in postare sunt afectati.
In plus de asta, se presupune ca primatele si maimutele din lumea veche si noua au avut candva un stramos comun.
Ei bine, unele specii de maimute au 42 de cromozomi, altele 54. Daca era adevarata teoria ar fi trebuit sa se gaseasca mai multe puncte de sudura dar nu s-a auzit nimic pana acum.

| minrest a răspuns (pentru Nilsson):

Pai dumneavoastra nu ati auzit nici de asta. Dumneavoastra spuneti ca nu putem verifica ce spun oamenii de stiinta, asta inseamna ca considerati ca fiecare domeniu al stiintei este o imensa conspiratie, in care intra toti oamenii de stiinta inca de studenti, fara sa se planga nici unul ca altceva avusese de gand sa faca. Daca va satisface intelectual aceasta teorie a conspiratiei dusa la extrem, eu nu am nimic impotriva. Situatia este exact invers, stiinta lucreaza numai cu date verificabile de oricine. Sigur, de oricine le intelege. Asa este si in stiinta mea, Istoria, si in Genetica, si in toate celelalte. Chiar dumneavoastra va puteti abona la cele mai bune reviste de genetica, oamenii aia nu se cred unul pe celalalt pe cuvant niciodata.

| Nilsson explică (pentru minrest):

Nu trebuie sa te adresezi cu "dumneavoastra", aici toti suntem pustani, fie ca avem 15 sau 65 de ani happy
Bineinteles ca nu contest tot ce spun oamenii de stiinta dar pot macar sa clasific informatiile ca fiind unele mai sigure, altele mai putin sigure.
Daca oamenii de stiinta spun ca apendicele e inutil sau ca cea mai mare parte din ADN nu indeplineste niciun rol imi permit sa fiu un pic sceptic sa presupun ca inca nu s-a ajuns la un nivel satisfacator de cunoastere.
Poate asa e su cu cromozomul 2, poate nu se stie ince ce functie indeplineste acea aparenta legatura, mai ales in conditiile in care pe parcursul evolutiei de maimute primitive ar fi trebuit sa apara mai multe astfel de legaturi si la alte specii.

| minrest a răspuns (pentru Nilsson):

''Aparenta legatura'', cum ii spuneti dumneavoastra, se gaseste la inceputul si sfarsitul fiecarui cromozom. Exact ca o coperta. Si are acelasi rol; cromozonii seamana cu siraguri de margele care trebuiesc protejate la capete. Spuneti ca trebui sa mai fie astfel de situatii, dar nu ati auzit de ele; sunt, dar unde voiati sa le auziti discutate? Calul lui Przelwaski este o specie salbatica din care se crede ca se trage calul domestic; calul domestic are 32 de perechi de cromozoni, si se poate reproduce, dand produsi fertili, cu calul lui Przelwaski, care are 33 de perechi. Dar oamenii suferinzi de disomia 21, care se manifesta ca sindromul Down, au duplicata o parte din unul din cromozomii 21; asta altereaza multmai mult informatia genetica decat alipirea a doi cromozoni la un capat.

| Nilsson explică (pentru minrest):

Aceste coperti numite telomeri au tocmai rolul de a impiedica fuziunea cu alti cromozomi si evolutionistii spun ca au fuzionat.

"A telomere (/ˈtɛləmɪər/ or /ˈtɪləmɪər/) is a region of repetitive nucleotide sequences at each end of a chromosome, which protects the end of the chromosome from deterioration or from fusion with neighboring chromosomes." (wikipedia).

Calul Przelwaski e alta discutie si deja vorbim de o constructie genetica total diferita de cea a primatelor.

Dar chiar si asa, studiile ara ca aceasta specie de cal mongolian nu e stramosul cailor domestici, deci mai degraba pune in incurcatura teoria evolutiei.

https://blog.oup.com/2011/11/horses/

| minrest a răspuns (pentru Nilsson):

1.Teleomerii acestia se gasesc in interiorul perechii doi de cromozoni. Ce fac ei in interior, daca erau la capete; de ce sunt doi, unul dupa altul; de ce inaintea si dupa acesti telemeri interiori se gasesc exact fostii cromozoni, de dinainte de fuziune, cum ii vedem azi la cimpanzei? 2. Va spun ca acest cal salbatic, cu 33 de perechi de cromozoni, se imperecheaza, dand produsi fertili, cu calul domestic, care are 32 de perechi de cromozoni. Ce relevanta are aici ca nu o fi stramosul calului domestic, si ce relevanta are diferenta dintre cai si primate? Important este ca faptul ca difera numarul de cromozoni, desi asemanarea genetica este mare, nu impiedica hibridarea intre cele doua specii.

| minrest a răspuns (pentru Nilsson):

Ce incurcatura, ma rog? Daca nu a fost domesticit calul lui Rzelawski, ci un alt cal, asta pune in incurcatura teoria evolutiei prin selectie naturala? Doar animalele domestice se obtin prin selectie artificiala. Nu vad incurcatura.

| Nilsson explică (pentru minrest):

"1.Teleomerii acestia se gasesc in interiorul perechii doi de cromozoni."

Acesti "telomeri" se numesc de fapt centromeri si au un rol cu totul diferit, daca eram un pic atent transam de la inceput discutia:

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Centromere

"de ce inaintea si dupa acesti telemeri interiori se gasesc exact fostii cromozoni"

A folosi termenul "exact" in acest context este cu totul eronat deoarece genomul uman este fundamental diferit fata de cel al cimpanzeilor si niciun cromomozom nu este identic, daca unesti prin absurd cei doi cromozomi ai unui cimpanzeu nu obtii un om.

Daca erau telomeri in mijlocul crom. 2 replicarea ADN s-ar fi oprit la mijloc si in primul rand nici nu ar trebui sa fi avut loc fuzuinea deoarece chiar acesta e unul din rolurile telomerilor, sa impiedice lipirea intre cromozomi.

Eu am incheiat discutia.

| minrest a răspuns (pentru Nilsson):

Genomul cimpanzeilor este similar cu al oamenilor in proportie de 98%.