Credeti ca scopul nostru in viata e de a fii fericiti? Sau de a avea un scop? De ce?
Ordonare:
După relevanţă
Probabil fiecare persoană ți-ar răspunde diferit la întrebarea ta. Pentru unii, scopul e să fim fericiți. Pentru alții, scopul e să facem lumea mai bună. Pentru alții, să facă cât mai mulți bani.
Totul se rezumă la a fi satisfăcut de viața pe care o ai și a te simți bine. Unii egalează starea asta cu fericirea.
Nu e nimic mai mult de spus la întrebarea ta. Mi-am pus și eu destule astfel de întrebări la un moment dat, iar răspunsul (pentru mine) a fost clar: simplitatea. Am ajuns la concluzia că asemenea întrebări nu contează deloc, doar te încurcă de la a îți trăi viața așa cum vrei tu. În loc să stau să mă gândesc și să mă răzgândesc la răspunsuri la întrebări asemănătoare, prefer mai degrabă să îmi fac prieteni noi pe care să îi pot îmbrățișa și despre care să aflu cât mai mult, ca să știu cum să îi pot ajuta.
Totuși, fiecare e cu răspunsul lui, eu doar ți-am exemplificat răspunsul meu.
RăspundeE o intrebare existentiala, normal ca, conteaza, trebuie sa ti-o pui, si trebuie sa ai un raspuns pentru. a sti ce vrei. Cat despre satisfactii. cred ca fiecare are satisfactiile lui si satisfactiile nu au legatura cu binele sau raul, cu ajutarea celor mai putini norocosi, a prietenilor si altele. asta mi se pare un cliseu ca nu orice om se simte satisfacut daca face fapte bune. In alta ordine de idei raspunsul tau mi se pare ipocrit, adica traiesti ca sa-i ajuti pe altii? Pui bunastarea si fericirea celorlalti inainte fericiiri tale? Asa ai putea la fel de bine sa semnezi lista de donator de organe, sa ajuti oamenii care au nevoie de unul si ai terminat povestea, ajuti 4-5 oameni si s-a terminat cu existanta ta, clar, simplitate.
Răspunde 
Scopul nostru este sa mentinem rasa umana in viata. Toate celelalte sunt doar niste chestii secundare. Asta cred eu.
E aiurea să spui că scopul tău e să ai un scop. Adică deja ai un scop în a avea un scop deci ai ajuns la scop instant.
Cât despre fericire, normal că e scopul fiecăruia dintre noi.
Cred ca scopul meu este sa fac orice atat timp cat inca pot.Sa nu fiu nevoita la o varsta inaintata sa am regrete,sa stiu ca am cazut,apoi m-am ridicat, ca am preferat sa esuez si sa incerc decat sa-mi para rau ca nu am facut nimic, sa testez experietente, sa ma aventuriez atat in realitate cat si in carti si sa fiu inconjurata de persoane la care tin.
De ce? Pentru ca nu vreau sa am senzatia ca traiesc degeaba, vreau ca pe viitor sa fiu mandra de toate incercarile cu rezultate sau chiar fara.
Scopul in viata e de a supravietui, a fi fericit fara sa produci rau altora.
A fi fericit poate e scopul primar, fiind cel m ai instinctiv. In decursul vietii "a fi fericit" capata din ce in ce mai mult profil, de la forma unor dorinte simple la cea sofisticata in care poti accepta sa fii nefericit ca sa poti fi fericit, Cite posibilitati in asta, atitea capcane.
Omenirea nu are nici macar un scop. Dar faptul ca noi traim, si suntem aici ne face sa credem ca avem si incercam sa descoperim care este acesta, dar de fapt nu avem nici unul.
Pentru mine viata nu are sens. Am pierdut multe(mai ales cand vine vorba de familie&prieteni), am castigat putine. Acum, tot ce imi mai face placere este sa ajut oameni/ sa ii fac fericiti. Daca ar fi sa o luam pe filozofie, scopul nostru este reproducerea astfel rasa noasta, Homo Sapiens, sa nu dispara sau descoperirea de rase noi, de pe alte planete. IDK, din nou, pentru mine nimic nu prea are sens.(Am o logica neinteleasa de multi, cateodata nici eu nu o inteleg 
)
"Acum, tot ce imi mai face placere este sa ajut oameni/ sa ii fac fericiti" - E imposibil ca cineva sa faca pe altii fericiti atat timp cat el este nefericit.
Nu am nici un argument. Nu stiu cu ce sa iti raspund. M-ai blocat.
E un paralogism. Concluzia nu rezulta din premize.
Nu aș spune că e adevărat. Poți face pe alții fericiți doar mascând negativitatea din tine cu o atitudine pozitivă. Dacă ai tărie de caracter nu e nici pe departe imposibil.
E cît se poate de posibil.
Dacă numim fericirea proprie "primară" atunci un om cu puțină fericire primară își procură fericire pe cale secundară din reușita de a-i ajuta pe alții. Reușită=dopamină=fericire.
Nu spun că toți trebuie să procedeze așa.
Daca scopul vieti ar fi doar fericirea in forma pura toti ne-am injecta dopamina/serotonina si alte substante care provoaca corpului senzatia de placere. Viata nu are un scop in sine. Fiecare face ce doreste cu viata lui. Daca tu vrei sa ii dai un sens tine doar de tine.
-
anonim_4396 întreabă:
5 răspunsuri -
anonim_4396 întreabă:
3 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
