| houyhnhnm a întrebat:

Cum interpretati urmatoarea propozitie: "Normalitatea nu se judeca statistic"?

Răspuns Câştigător
| Libelle a răspuns:

Are putin legatura cu intrebarea de mai sus
Suntem toti diferiti,nu exista doua persoane la fel,nici macar in gandire.Dar exista chintesenta parerilor care se aseamana/sau e chiar identica despe anumite subiecte(religie,preferinte,situatii problema)la mai multi oameni.Ei isi fac o normalitate a lor, si astfel se fac categoriile.
Statistica deci nu are cum sa exista, fiecare avandu-si normalul sau si existand prea multe categorii de "gandiri"

9 răspunsuri:
| Gizăz a răspuns:

E adevărul. Cine poate spune ce e de fapt normal? E unul dintre cei mai subiectivi termeni.

| miradoniz a răspuns:

hee hee asta e buna! cine a spus-o, oare?hee hee cum sa nu se "judece" statistic?hee hee normal este ceea ce fac majoritatea oamenilor, credeam euhee hee

| Măcrin a răspuns:

Se judeca statistic folosind clopotul lui Gauss. cauta pe net

| houyhnhnm explică:

@georgiana Asta a spus-o George Orwell in romanul "O mie noua sute optzeci si patru". Si el contrazicea acolo tocmai ceea ce "credeai tu", pentru ca descrie destinul unui individ care se opune societatii totalitare in care traieste, si in fata careia restul oamenilor se conformau fie din cauza ca erau spalati pe creier, fie din ignoranta, fie din convingeri bolnavicioase. El reprezenta "normalul", desi era in minoritate. Cu alte cuvinte, o idee nu capata valoare de adevar daca e sustinuta de multi.

| houyhnhnm explică:

@charlie91ptm Ai dat copy paste. Apreciez efortul, oricum. happy

| CattyA a răspuns:

Normalitatea e relativa.

| ZambetulNebuniei a răspuns:

Eu cred ca nu exista om normal deoarece fiecare are cate o "problema" dar tocamai pentru ca toti avem de aia si suntem normali
deci in viziunea mea normal nu e cel fara "probleme" e cel ce e e diferit.
Scuze daca am greseli de scriere.winking

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Normalitatea este vazuta diferit, in functie de modelele de sanogeneza si patogeneza existente (si aici ma refer la normalitatea psihica). Insa cea mai vehiculata si cea mai acceptabila social este vazuta normalitatea vazuta ca si raportare statistica la grup, fiind cea mai flexibila la schimbari culturale.

| chelie91ptm a răspuns:

Atat in plan individual cat si la nivelul reprezentarilor sociale functioneaza modele pe care adesea le identificam cu insasi normalitatea, datorita obisnuintei de a le intalni mai des sau din tendinta de a ne apara de tot ce ne "sare in ochi" si "sparge tiparele". Aceste modele mai des valorizate social constau in complexe structurate de reprezentari si atitudini la care se raporteaza toate fenomenele familiare de prejudecati sociale sau rasiale, de stereotipuri si credinte. Trasatura lor comuna rezida in faptul ca exprima o reprezentare sociala pe care indivizii si grupurile si-o formeaza in scopul de a actiona si de a comunica. Asemenea modele sunt, evident, cele care fasoneaza acea realitate pe jumatate fizica, pe jumatate imaginara care este normalitatea.

Întrebări similare