| alina1827 a întrebat:

De ce trebuie sa realizam scopul vietii?

11 răspunsuri:
Apache
| Apache a răspuns:

Nu iti trebuie un scop ca sa te bucuri de viata ...doar traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima, si bucura-te de viata cat poti ...ca e trecatoare

| Paulla a răspuns:

Scopul vieţii ţi-l impui singur/ă, e o dorinţă. Un vis. Rolul viserlor e să te facă fericit/ă atunci când le atingi, să nu crezi că trăieşti degeaba.
Iar scopul nu trebuie atins, e opţional.

| shadovv a răspuns:

Daca nu ar trebui sa l realizam nu ar mai fi un scop ci o actiune oarecare. Intrebarea e eronata. Trebuia sa intrebi "care este scopul?".

| AlxMro a răspuns:

Scopul este principiul pentru care tu faci lucrurile ce te definesc in viata. Ai un scop nobil, vei face lucruri poate nobile numai ca sa-l atingi. Ai un scop mizerabil asta te defineste. De aceea cine nu are un scop in viata traieste degeaba. Exemplu: Elevii de clasa a 12-a se trezesc cu 3 zile inainte de BAC " Da eu ce vreau sa fac in viata? ce vreau sa devin?"

| Dash a răspuns:

Ca sa avem pentru ce trai si sa dam vietii un sens.

| soupflood123 a răspuns:

Realizezi scopul vieţii ca să fii fericită.

| didina6850 a răspuns:

Nu trebuie.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Viata este dominata de doua instincte. Instinctul de conservare a vietii, in care scopul este acela de a acumula bunuri necesare desfasurarii vietii si instinctul care guverneaza viata, acela de perpetuare a speciei, de a da nastere la descendenti care sa continuie firul vietii.
In ideea instinctului de conservare este un scop imediat, acela prin care se creeaza bunuri si satisfactii zilnice si unul mai indepartat, care conduce la acumularea de bunuri, la stocarea de rezerve.Dar firul vietii se intrerupe la un moment dat, uneori atunci cand nici nu te astepti si atunci vine intrebarea logica: pentru ce a trebuit sa agonisesti atatea bunuri caci plecand din aceasta lume nu vei lua nimic cu tine.
In cazul instinctului de perpetuare a speciei teoria privind finalitatea interna a naturii presupune ca natura, ca si oamenii, prefera sa se intample un lucru si nu altul, dupa cum fiecare dintre noi doreste succesul propriei familii mai mult decat al alteia straine. Fiecare dintre noi se gandeste cum sa-si canalizeze energiile acumulate, fara a deranja semenii sai, sa lucreze pentru el, sa-si mentina sanatatea si sa acumuleze bunuri necesare existentei dar care sunt mijloacele ce servesc la realizarea acestor scopuri finale?
In general scopurile noastre imediate urmaresc un folos nemijlocit care de cele mai multe ori constituie o placere, o bucurie, o satisfactie dar scopul indepartat? Ce asteptam de fapt de la viata? Toate aceste scopuri finale variabile de la individ la individ, constient sau inconstient, constau in obtinerea bunavointei celor din jurul nostru.Strangerea si acumularea sunt manifestari ale egoismului.
Directia vietii este data deci de instincte si sentimente iar pentru realizarile ce le dorim ne folosim de straduinte constiente sau suntem condusi de instincte inconstiente. Dintre straduintele constiente fac parte invocarea unor forte superioare, Dumnezeu de exemplu.Tot dintre straduintele constiente este obtinerea puterii, puterea de dragul puterii, admiratia maselor, faima, securitatea pentru realizarea careia se urmareste acapararea puterii.O alta straduinta constienta este aceea de a face bucurie altora, iubirea de oameni dezinteresata, grija pentru copii, bunavointa fata de prieteni si animale. Exista si oameni la care toate aceste motivatii lipsesc, care urmaresc in viata numai sa-si satisfaca pentru el bucurii, indiferent prin ce mijloace. Adevaratul scop al vietii nu este nici realizarea satisfactiilor imediate si nici cele indepartate, el este dictat de destinul fiecaruia.La specia umana instinctul de perpetuare a speciei este intretinut si activat de placerea actului sexual care poate conduce in viata cotidiana la adulter, incest, violuri si chiar crime. Desi cele doua instincte par a fi echilibrate cel al perpetuarii speciei este dominant, fiecare familie acorda atentie maxima copiilor ei si mai putin ascendentilor ei, adica parintilor, cunoscut fiind faptul ca un parinte creste zece copii dar zece copii nu pot sa-si ingrijeasca un parinte la batranete.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Acel "trebuie" în întrebare este pus prost.Nu trebuie, nu te obligă nimeni. Este foarte important să știi care este scopul vieții tale.Să știi ce te face fericită și ce vrei să duci până la capăt.După ce te cunoști îndeajuns și l-ai aflat, dacă vrei cu adevărat lupți pentru el și poți să ți-l împlinești. Dacă nu, doar trăiești. Fără să iei în calcul vreun scop. Depinde doar de tine în ce direcție vrei să te îndrepți.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Ca doar o viata ai si o data o traiesti ceva trebuie sa faci in viata asta apoi te duci in vesnicie / eu am scopuri bazate pe cateva zile nu se stie niciodata ce suprize isi rezerva viata crede-ma viata e asa subtire asa usor poti muri

| werewolfbruno a răspuns:

Scopul vietii este important si trebuie realizat deoarece daca nu il implinesti e ca si cum nu te-ai fi nascut el mai trebuie realizat si pentru ca sa fii implinit!