Dragi religioși, vă rog să îmi explicați de ce vă simțiți amenințați de cercetările și argumentele lui Bart Ehrman, Robert Price sau Richard Carrier, trei specialiști în domeniul istoriei creștinismului. Ei nu sunt niște atei militanți care vor să distrugă credința voastră, ci niște oameni de știință care urmăresc dovezile și logica, indiferent unde le conduc. Ei nu au nimic personal împotriva lui Isus sau a creștinismului, ci doar încearcă să afle adevărul istoric despre originea și evoluția acestei religii.
De ce nu vă interesează să aflați dacă Isus a existat cu adevărat sau dacă a fost un personaj mitic? De ce nu vreți să știți cum s-au format evangheliile și cum au fost manipulate de-a lungul secolelor? De ce nu sunteți curioși să descoperiți diversitatea și contradicțiile din primele mișcări creștine? De ce nu recunoașteți că există multe probleme și dificultăți în a susține istoricitatea lui Isus și a dogmelor creștine?
Nu vă este teamă că, ignorând sau respingând cercetările lui Ehrman, Price sau Carrier, vă faceți un deserviciu intelectual și spiritual? Nu credeți că ar fi mai onest și mai demn să vă confruntați cu realitatea, oricât de dureroasă ar fi ea, decât să vă agățați de iluzii și prejudecăți? Nu vă doriți să aveți o credință bazată pe fapte și rațiune, nu pe mituri și autoritate?
Vă invit să citiți cărțile lor, cum ar fi Did Jesus Exist? de Bart Ehrman, Bart Ehrman and the Quest of the Historical Jesus of Nazareth de Robert Price și alții, sau Bart Ehrman Interpreted de Robert Price. Poate veți găsi acolo niște răspunsuri la întrebările voastre, sau poate veți fi provocați să vă puneți altele noi. Oricum ar fi, nu aveți nimic de pierdut dacă vă deschideți mintea și inima la cunoaștere.
Ordonare:
După relevanţă
Ehrman este recunoscut pe plan mondial drept specialist in istoria crestinismului, ceilalti doi nu sunt.
RăspundeRobert Price și Richard Carrier sunt de asemenea istorici calificați, care au studiat și publicat lucrări pe această temă. Ei au obținut diplome academice de la universități prestigioase, cum ar fi Columbia University, și au participat la proiecte de cercetare, cum ar fi Jesus Project.
Răspunde Ce nu-ti dai seama e ca doctoratul e abia inceputul carierei universitare, nu sfarsitul ei.
Sunt perfect conștient de acest lucru, dar nu înțeleg ce vrei să sugerezi. Că doctoratul nu este o dovadă suficientă de competență și calificare? Că cei doi istorici pe care i-am menționat nu au făcut nimic notabil după ce și-au obținut titlul? Că nu au nicio autoritate sau credibilitate în domeniul lor?
Dacă este așa, atunci te rog să îmi oferi niște argumente solide și dovezi concrete care să susțină aceste afirmații. Nu este suficient să spui că Ehrman este recunoscut pe plan mondial, iar ceilalți doi nu sunt. Asta este o apelare la popularitate, nu la calitate. Ce contează este conținutul și validitatea cercetărilor lor, nu numărul de cititori sau de recenzii favorabile.
Eu am citit cărțile lor și mi s-au părut foarte bine documentate și argumentate. Au folosit surse primare și secundare, au analizat critic textele biblice și istorice, au comparat diferite ipoteze și teorii, au prezentat dovezi și contra-dovezi, au răspuns la obiecțiile și criticile adversarilor. Mi se pare că au făcut exact ceea ce se așteaptă de la un istoric profesionist.
Mda.
„If students of the nature of science are in agreement on anything, it is that science is a communal activity. The individual scientist may indeed formulate a particular theory explaining some phenomenon. But that explanation does not really enter the domain of science until it has been scrutinized, criticized, and tested by his or her colleagues in the relevant discipline. And, when the colleagues in a particular scientific discipline are in well-nigh complete agreement on the validity of some given explanation, it comes close to a form of scientific lunacy to proclaim the learned majority opinion wrong and to advocate some explanation that they emphatically reject. This is not to say that the majority is always right. As "scientific" creationists and advocates of other pseudoscientific explanations never tire of pointing out, there have been a number of explanations that at one time have been rejected by the scientific community only to have later been demonstrated to be valid. Invariably ignored by those who make this argument is the fact that the number of such cases is miniscule compared to the number of cases in which the original negative judgment of the scientific community was subsequently and totally corroborated. Indeed, in the twisted logic of this sort of argument, it would seem that the truth value of any idea increases with the degrees to which it is rejected by the scientific community!"
—Leon H. Albert, "Scientific" Creationism as a Pseudoscience
Leon H. Albert are un punct valid despre importanța consensului științific și pericolele pseudostiinței. Cu toate acestea, cred că aplici greșit argumentul său în cazul lui Price și Carrier. Ei nu sunt „creaționiști științifici" sau susținători ai altor explicații pseudostiințifice, care resping metodele și constatările stabilite ale științei. Ci istorici, care folosesc aceleași instrumente și criterii ca și alți istorici, pentru a investiga dovezi istorice pentru Iisus și creștinism.
Dap, nu e de ajuns sa publici ca autor pe speze proprii pentru a conta drept profesor universitar de istoria crestinismului. Unul dintre ei are carti dupa care studiaza studentii de la multe universitati din lume, altul e asa de certaret incat face certuri cu proprii sustinatori.
Așa cum am spus și mai devreme, nu este suficient să judeci calitatea și relevanța cercetărilor unui istoric după numărul de cititori sau de recenzii favorabile. Există și alte criterii mai obiective și mai riguroase, cum ar fi sursele folosite, metodele aplicate, argumentele prezentate, dovezi furnizate, obiecțiile etc. Acestea sunt criteriile pe care le folosesc eu pentru a evalua cărțile lui Price și Carrier, și mi se par foarte solide și convingătoare.
Nu contează dacă ei publică pe speze proprii sau nu, dacă sunt profesori universitari sau nu, dacă au cărți după care studiază studenții sau nu. Acestea sunt detalii secundare, care nu afectează valoarea științifică a lucrărilor lor. Ceea ce contează este conținutul și validitatea cercetărilor lor, care se bazează pe dovezi istorice și rațiune logică.
Nu este nici o problemă dacă ei sunt certareți sau nu. Asta face parte din natura științei, să existe dezacorduri și dezbateri între cercetători. Asta nu înseamnă că ei nu respectă regulile științifice sau că nu au nimic de spus. Dimpotrivă, înseamnă că esunt pasionați de subiect și că își apără punctele de vedere cu argumente solide.
Un lucru pe care toti profesorii universitari de istorie il observa, dar tu nu-l observi: pe cei doi nici dracu' nu-i considera istorici bazati pe https://en.wikipedia.org/wiki/Publish_or_perish
Din punct de vedere academic, cei doi nu exista. Mai clar: cei doi sunt niste ratati.
De ce un betiv nu se lasa de baut? Desi ala stie sigur ca ii va face rau mai tirziu, desi vede cu ochii lui alte persoane care beau ce patesc, totusi el continua sa bea, de ce?
De ce ala care se drogeaza, ajung rau, vad si pe alti, se vad si pe ei, dar totusi o fac in continuare, de ce?
Pt ca aia le place, asa ca indiferent ce ai spune tu altor oameni, indiferent ce ai arata, aia vor continua sa faca ce le place lor, ce simt ei ca e bine pentru ei, vorba vine ca lear fi bine, asa considera ei ca trebuie sa faca.
Deci ai scris inutil 
cei pe care tu arati de aia niic nu incearca sa convinga religiosi de ceva, ei nu fac ce fac sa le arate credincioslor adevarul, el vor sa stie ei, asta in primul rind, apoi sa ararte celor care sunt ca ei.
Oamenii is diferiti, gindesc diferit, simt diferit, asa ca nu te astepta ca daca un religios va citi ce spune cineva, sau chiar de ii vei arata clar o dovada, el va inceta sa mai creada, va continua sa creada in continuare, atit timp cit religia va exista.
Oamenii cred in ceva imagknar, mult mai puternic, dec it cred in ceva real, asta e ceva ce face parte din noi.
Sai faci sa inceteze sa mai creada, trebuie sa elimini acea chestie imaginara, acea sigla numita religie, sa elimini religia, cei noi nascuti sa nu mai aibe contact cu ea.
Oamenii se aduna cu milioanele in jurul unei idei, deci nimic fizic, capacitatea asta, sau caracteristica asta nea adus astazi unde sintem, adica seful planetei.
Daca nu ar fi existat aceasta caracteristica sa ne adunam in grupuri imense, nu am fi reusit niciodata sa ajungem unde sintem astazi.
Din pacate asta functioneaza nu doar pentru lucruri bune, functioneaza in orice situatie.
Sa ne adunam in grupuri imense, este insusirea de care am spus mai sus, ne adunam de fapt in jurul unei idei, a unei sigle, a unui personaj etc, nu in jurul a ceva real.
Cineva real poate veni cu ideea, oamenii deja adera la ea imediat se aduna in jurul acelei ideim stau gramada, stau impreuna.
La asta sa adaugat si alta insusire a omului, birfa, astfel ca seful real, poate conduce milioane de oameni, avand aceste informatii date prin birfa, prin comunicare aintre oamenii acelui grup imens.
Ei nu se intreaba nimic, ma refer religiosii, odata ce adera la o idee, mai ales daca esti si sarac cu duhu, nici o sansa sa te mai desprinzi de acolo, nici pomeneala sa iti mai pui intrebari.
Asa sunt si grupuri care adera la sigle de masini indiferent cum este acea masina, acele grupuri de oameni vor ramane fanii ei.
La fel cum is microbistii de fotbal, tin cu o echipa, cu o sigla, nu cu un anume om, aia se schimba tot timpul sigla ramane deci ei aia venereaza sigla nu omu, omu e trecator, sigla ramane acolo.
Dar daca elimini acea sigla, tot acel grup mare se destrama
La fel cum nu-ti place sa ti se bage pe gat ideologiile religioase, la fel nici religiosii nu le plac sa le fie indesate pe gat cartile tale despre istoria religiilor. In momentul asta esti exact ca un martor al lui Iehova ateu . Eu unul cred intr-o entitate superioara si daca s-a intamplat sa ma nasc ortodox, o sa continui sa fiu unul, atata timp cat in lume nu exista nimic concret care sa demonstreze contrariul. Tot ceea ce se scrie sunt de fapt teorii. Nici unul dintre autorii specificati de tine, nu a calatorit 2-3 mii de ani in urma, sa vada daca a existat sau nu un Mesia sau crestinismul. Si cum de pe vremea aia nu s-a putut pastra nici o forma de cunostiinta scrisa sau gravata, mai ales dupa incendiul marii biblioteci antice din Alexandria, ma indoiesc ca acesti domni autori detin cunostiintele necesare incat sa afirme 100% ce cred ei.
Nu pierzi nimic daca crezi in ceva si cand mori de dovedeste contrariul. Dar pierzi totul daca nu crezi in ceva si cand mori se dovedeste contrariul. Sau cam ceva de genul era.
Autorii pe care i-am mentionat nu au nevoie sa calatoreasca in timp, ci sa foloseasca metode stiintifice si critice pentru a interpreta si evalua sursele disponibile. Ei nu pretind ca detin adevarul absolut, ci ca ofera o perspectiva rationala si argumentata despre fenomenul religios. Poti citi despre metoda istorico-critica, care este o abordare academica pentru a investiga originea si semnificatia textelor religioase.
"Nu pierzi nimic daca crezi in ceva si cand mori de dovedeste contrariul. Dar pierzi totul daca nu crezi in ceva si cand mori se dovedeste contrariul. Sau cam ceva de genul era."
Acest argument are mai multe probleme:
Nu exista o singura religie sau conceptie despre Dumnezeu, ci multe. Cum poti fi sigur ca ai ales-o cea corecta?
Daca Dumnezeu exista si este drept si bun, de ce ar pedepsi pe cineva care nu crede in el, dar traieste moral si virtuos?
Daca Dumnezeu exista si este atotstiutor, de ce ar accepta pe cineva care crede in el doar din interes sau frica, fara sinceritate sau dragoste?
Nu exista metode stintifice pentru a dovedi si interpreta 100% ceva ce s-a petrecut acum mii de ani, in afara tratarii cu carbon a fosilelor pentru a determina durata de viata a fosilei respective.
Acest argument nu are nici o problema.
1. Pentru ca indiferent de religie, atata timp cat ai trasaturi de caracter virtuoase si faci bine in jur, chiar si daca esti budist, poti fi rasplatit de acea entitate superioara, daca afli la sfarsitul vietii ca intr-adevar exista.
2. Asta e doar ce proclama cartile de religie. Acestea fiind doar teorii si fabule ca si acesti autori care proclama cu vehementa ca ei cunosc ce s-a intamplat acum mii de ani.
3. Posibil sa accepte, posibil sa nu accepte. E datoria noastra sa alegem daca credem in el din frica sau din dragoste.
Metodele stiintifice nu pretind sa dovedeasca 100% ceva ce s-a petrecut acum mii de ani, ci sa ofere o explicatie plauzibila si verificabila, bazata pe dovezi si argumente. Nu este vorba de a crede sau nu in ceva, ci de a gandi critic si logic.
Argumentul tau nu are nici o problema, dar are mai multe presupuneri:
Presupui ca exista o entitate superioara care rasplateste sau pedepseste pe baza unor criterii morale. De unde stii asta? Ce dovezi ai pentru aceasta afirmatie?
Presupui ca cartile de religie sunt doar teorii si fabule, dar nu oferi nici o justificare pentru aceasta opinie. De ce ar fi asa? Cum le-ai analizat si evaluat?
Presupui ca poti alege daca sa crezi in ceva sau nu, dar nu explici cum faci asta. Crezi ca poti controla sentimentele si convingerile tale? Crezi ca poti decide sa crezi in ceva doar pentru ca iti convine?
1. Presupun asta, pentru ca in jurul nostru exista cauza si efect la acest bine si rau. Altii o numesc karma, eu prefer sa-l numesc Dumnezeu ( din moment ce m-am nascut cu ideea de Dumnezeu). Nu te-ai gandit niciodata de ce in lume daca faci bine, bine primesti, si daca faci rau, rau primesti? De ce nu exista invers?
2. Aproape toata lumea stie ca cartile de religie de orice fel, sunt teorii si fabule. Unu la mana, cel putin biblia, a fost trecuta prin revizuiri catolice si se confirma ca s-au scos destul de multe paragrafe sau chiar pagini /carti intregi din ea, acestea numindu-se apocrife ( carti ce nu sunt recunoscute de biserica). Doi la mana, fiecare autor de carte scrie ceva din prisma lui de gandire. Nici o carte in lumea asta nu este 100% obiectiva. Si din moment ce biblia a fost trecuta prin o gramada de maini de 2000 de ani si revizuita de alte zeci de maini in ultimele secole, de ce sa credem ca este obiectiva din moment ce fiecare om si-a pus propriul lui punct de vedere in ea?
3. Normal ca pot alege in cine sa cred si in cine sa nu cred. Credinta in ceva, nu se poate explica in cuvinte si argumente. Pur si simplu crezi pe baza unor sentimente si unor factori pe care i-ai experimentat. Normal ca pot controla sentimentele si convingerile mele, de aceea am un creier in cap. Nu aleg sa cred in ceva pentru ca imi convine. Aleg sa cred in ceva pentru ca m-am nascut cu ideea de acel ceva, si cand am avut putere de ratiune si am considerat ca merita, am ales sa cred.
Dragă utilizator, îți mulțumesc pentru observația ta, dar nu cred că este relevantă pentru subiectul discuției. Nu contează cum scriu numele lui Isus, ci dacă există dovezi istorice și științifice pentru existența lui. Te rog să nu te pierzi în detalii minore și să te concentrezi pe esență.
De fapt, in limba romana ortografic corect este Isus, nu Iisus. Sursa: DOOM 3.
Https://doom.lingv.ro/? query=iisus
https://gresit.ro/isus-sau-iisus.html
Draga utilizator, nu exista dovezi, doar cele scrise, nu a dovedit cineva ca a ar fi existat un mesia pe nu me iisus sau mohamed
Draga utilizator de ce nu pupi tu in fund toti credinciosii daca nu mai poti de dragul lor?
Fa in mm ceva util cu viata ta si lasa-i pe altii in pace.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
