Lemnul (sau cărbunele) arde numai la temperaturi înalte. Totuşi, de la chimie am învăţat că de fapt combinarea oxigenului cu carbonul are loc la orice temperatură, dar că la temperaturi joase acest proces decurge foarte lent (adică în reacţie intră un număr neînsemnat de molecule) şi scapă observaţiei noastre. Se mai ştie că atunci când temperatura scade cu 10 grade celsius, viteza de reacţie (numărul de molecule cuprinse în aceasta) se reduce la jumătate.
Să zicem că un gram de lemn arde la temperatura de 600 de grade a unei flăcări, în timp de o secundă. Cam în cât timp credeţi că va arde un gram de lemn la temperatura de 20 de grade? O lună, un an, un secol...mai mult?
Luând ca punct de reper datele oferite, timpul de oxidare ar fi după părerea mea de 2 la puterea 57 secunde (mi-e și frica să calculez cât în înseamnă).
Dar evident, în realitate timpul de oxidare nu se poate calcula cu precizie, gândește că niște fosile ale aceleiași specii se pot descompune fie în câteva luni, fie în mii de ani, asta în funcție de anumite condiții, la fel e și cu lemnul.
Dar hai să discutăm ceva mai serios :)
Te-ai gândit că TPU poate fi o mină de aur în ceea ce privește studiul bolilor psihice?
Aici poți să analizezi evoluția liberă a subiecților cum ar fi domnul Jica Contra pe parcursul a luni sau ani de zile în care da pe afară tot ce are în căpușor neintimidat de niciun medic specialist.
Ba chiar poți să și prezici daca cineva suferă de o nevroză după frecvența cuvintelor folosite cu Caps-lock.
https://www.clinicaoananicolau.ro/nevroza-stari-de-nevrozitate/
Răspunde
Sunt plăcut surprins să văd că intervii şi la probleme de aritmetică/algebră. Numărul respectiv este uriaş, într-adevăr, nu foarte departe de 2 la puterea 64, cel din problema boabelor de grâu de la inventarea şahului. După cum vezi, îmi place să mă avânt în domeniul ăsta al numerelor foarte mari. Am încercat să estimez valoarea acestui număr. Deci, dacă viteza de reacţie va scădea de 2 la puterea 58 de ori, putem judeca aşa:
2^58 = 2^(60-2) = 2^60 : 2^2 = 2^60 : 4
Dar 2^60 = (2^10)^6 adică aproximativ egal cu 10^18, iar acest număr va mai fi împărţit la 4. Se obţine un sfert de trilion de secunde, ceea ce înseamnă circa zece miliarde de ani.
Aşadar, lemnul şi cărbunele ard şi la temperaturi obişnuite, fără să fie aprinse. Inventarea uneltelor pentru producerea focului a accelerat de miliarde de ori acest proces extrem de lent.
Am citit linkul ăla. E bine de ştiut. N-ar fi rău să-l citească şi dănuţ. 
Răspunde
E interesant calculul, sincer daca as fi vrut să știu rezultatul aș fi căutat pe Google cât înseamnă 2 la puterea 64 și apoi împărțeam la 2 de câteva ori până ajungeam la rezultat.
Acest exemplu îmi amintește de radioactivitatea uraniului care se dezintegrează în miliarde de ani în mod natural, însă într-un mod accelerat în fracțiuni de secundă prin reacții nucleare.
Să știi că urmăresc și postările cu probleme de matematică, dar nu prea mă pricep așa tare și sunt alții care răspund mai bine, ar fi redundant să spun același lucru.
Ordonare:
După relevanţă
Mama draga, esti dus cu sorcova si cu pluta in acelasi timp
"Lemnul (sau cărbunele) arde numai la temperaturi înalte. "
cuvantul cheie e "numai" deci, ca sa arzi lemn iti trebuie un cuptor cu temperaturi inalte, nu a facut nimeni niciodata focul cu lemne de la un prapadit de bat de chibrit... NU?!?
ce o sa sustii si "dovedesti" next? ca traim in matrix?!? 
Răspunde
Ok. Aceleaşi lucruri le puteai spune şi într-un mod elegant. Nu sunt însă surprins. M-am uitat prin răspunsurile tale şi am văzut pe câţi ai făcut "amărâţi", "imbecili", "duşi cu pluta" şi alte cele. Unele răspunsuri ţi le-au mai şters adminii, tot datorită limbajului, cum a fost cazul aici:
https://www.tpu.ro/......ar-foarte/
Prin ce ai scris mai sus l-ai jignit indirect şi pe profesorul meu de chimie, că de la el am preluat ideile.
Şi da, să ştii, combinarea oxigenului cu carbonul poate avea loc la orice temperatură. Deci există şi la temperaturi joase o ardere, numai că procesul decurge extrem de lent şi scapă observaţiilor noastre. Procesul de oxidare a lemnului poate fi numit şi procesul de ardere a lemnului.
De fapt, nu cred că ţi-ai dat seama că eu propuneam aici o problemă de algebră distractivă, nu una de chimie. Dacă ai astfel de cunoştinţe de algebră, eşti invitat să te exprimi.
Acelasi lucru l-as putea pune elegant DACA NU AI BATE CAMPII!
mercic ca te-ai uitat printre raspunsurile mele, asa ca poate te invat sa citesti printre randuri, cand intrebarea e serioasa si/sau are nevoie de o rezolvare care doare (chiar daca raspunsul e evident) atunci raspund serios
daca in schimb intrebarea e total pe dinafara, atunci raspund acid, exact cum e cazul aici, iar ce ar trebui sa citesti printre randuri e ca poate, poate, data viitoare TU si alti DUSI CU SORCOVA, o sa ganditi inainte de a pune o intrebare, ca vine unul ca mine si va ia in balon
poate, poate, stiu, imi fac iluzii desarte
iar ce ai pus tu aici e o problema de minim bun simt, nu de algebra, daca vroiai sa pui de algebra incepeai cu "se da problema *distractiva* de algebra" si nu cu "lemnul arde la temperaturi inalte", dupa care
NIMENI NU A MAI CITIT RESTUL, pentru ca E ABSOLUT CLAR CA ABEREZI!
iar asta e DOVEDIT, implicit, de faptul ca in afara de mine care te-am luat in balon, NIMENI NU A RASPUNS
succes data viitoare!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
