| Cristina12387 a întrebat:

Oare viata are sau ar putea avea vreun sens (sau niste sensuri) care sa fie conform(e) cu realitatea obiectiva sau poate exista doar, cel mult, senzatia subiectiva ca avem sens si atat?

14 răspunsuri:
| sabin89 a răspuns:

Trebuie să aibă un sens (conform cu realitatea obiectivă); problema e că noi încă nu l-am găsit.

| Cristina12387 explică (pentru sabin89):

De ce consideri ca trebuie sa aiba un sens?

| sabin89 a răspuns (pentru Cristina12387):

Intuitiv...

| doctorandus a răspuns (pentru Cristina12387):

Trebuie sa stii ca exista o diferenta intre sensul vietii si pofta de viata.

Sensul vietii este o brasoava ideologica. Daca ai nevoie de sensul vietii pentru a trai, suferi de depresie, mergi la psihiatru.

| RAY a răspuns:

Tu dai un scop,sens vieți tale prin ceea ce îți dorești sa faci,de exemplu vezi sa fii calificata și sa ai experienta în ceea ce știi, sa dăruiești iubire și sa primești, sa vezi de sănătatea ta, sa mergi prin vacante sa vizitezi ceva, sa mai citești o carte, nu trebuie sa fie ceva măreț, sa ai grija de aspectul tău fizic, de socializare, sa experimentezi viata

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Viața are sens. Supraviețuirea. Realitatea obiectivă există doar în filosofie. Viața o trăiești tot timpul în realitatea subiectivă.

| Hammurabi a răspuns:

Nu. Nu are. Și asta e frumusețea ei.
Că îi poți da ce sens vrei tu.

| Cristina12387 explică (pentru Hammurabi):

Incerci sa spui ca poti face ceva pentru a avea o senzatie subiectiva de sens sau ca poti face ceva pentru a da vietii un sens care sa fie sensul tau real din punct de vedere obiectiv? La asta ma refeream mai sus.
Sa zicem ca tu dai vietii tale un sens. Atunci cand faci asta, vei avea senzatia subiectiva de sens. Dar, realitatea obiectiva va fi ca tu ai un sens sau nu?
Poate avea vreo fiinta vreun sens care sa fie conform cu realitatea obiectiva?

| Hammurabi a răspuns (pentru Cristina12387):

Nu. Exact asta încercam să-ți spun.
Nu are nici sens, nici logică, nici scop, nici noimă, sau oricum ai vrea să-i mai spui.
Toate astea sunt asociate vieții (inventate dacă vrei) de către om, ființă rațională.
Te naști fără un "program" prestabilit, doar cu câteva instincte care te ajută să supraviețuiești.
Toți marii filozofi s-au întrebat de-a lungul timpului, de ce omul se naște cu dotări (instincte) care îl ajută să supraviețuiască, dacă viața lui nu are nici un scop? (in afara celor inventate de el)
Iar răspunsul unora a fost "pentru a asigura evoluția".
Dar de ce ar fi evoluția un scop? În interesul cui?

| doctorandus a răspuns (pentru Hammurabi):

Evoluția nu e un "scop", ci o consecință a legilor naturii.

| Hammurabi a răspuns (pentru doctorandus):

Corect.

| ReddY25 a răspuns:

Traiesc ca sa mananc si mananc ca sa traiesc laughing)

| StrongHeart a răspuns:

Traim pe perioada scurta si viata ne pune mereu la test.
Este o pregatire pentru o traire mult mai intensa, dupa moarte, in alta forma decat cea fizica.
Eu asa vad lucrurile. Cine crede altfel, treaba lui, dar eu m-am convins de treaba asta.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Hei

Viața în sine nu are sens, singurul "sens" obiectiv pe care l-aș vedea, ar fi că suntem o consecință a naturii, suntem parte a tot

Ea ar putea avea sens dacă îi dai tu unul, pentru că o nici măcar universul nu are sens

Sensul e o concepție a omului, una limitată pentru că în realitate ești și atât

Când îți dai seama că ești și atât, atunci începi să fii, nu poate exista sens obiectiv pentru că sensul în sine e o concepție subiectivă creată de om

Deci tot ceea ce există depășește toate concepțiile noastre limitate