Putina filozofie, conform cu filozofia budista lipsa dorintelor este lipsa suferintei, daca nu am avea nici un interes,placere, dorinta pentru lumea asta ce sens are existenta noastra? aceste lucruri ne mentim in viata fara ele am putea trai?
Ordonare:
După relevanţă
Ei nu zic sa nu iti doresti ceva.Trebuie tu sa stii cand sa te opresti cu o anumita dorinta. Daca iti doresti foarte mult sa se intoarca parintii tai din strainatate, asta te va face sa suferi din ce in ce mai mult. Pentru ca iti doresti pe zi ce trece din ce in ce mai mult. Daca omul nu si-ar mai dori lucruri negative cum ar fi banii prea multi, faima, lumea ar fi altfel. Oamenii ar scapa de egoism daca nu si-ar dori imposibilitati.Cum ar fi sa devii cel mai bun bucatar din lume.Vei fi pentru o perioada, apoi vine altcineva si iti va lua locul, altul va veni si va lua locul celei de a doua persoana.Si tot asa.
E diferenta intre dorinta si nevoie.Normal ca daca iti doresti o haian galbena iti vei cumpara pentru ca aceia e o necesitate.
RăspundePoti argumenta ca necesitatea este doar o dorinta foarte puternica.
Răspunde Imi doresc sa am un inel albastru. Dar acesta nu imi necesita pentru ceea ce imi trebuie mie zilnic cum e mancarea, anumite lucruri personale de igiena, cum ar fi un sapun sau un sampon. Inelul acela nu imi este asa necesar. Il doresc.Dar nu imi trebuie. Nu il manac sau nu il folsesc pentru a, nu stiu, repeara masa cu el.
Dorinta de a exista in continuare rezulta in "necesitatea" de a manca, daca nu ai dori sa mai traiesti atunci nu ai mai manca.
La fel si cu igiena personala, oamenii din trecut nu aveau sapunuri si samponuri dar isi continuau existenta deci nici igiena nu e o necesitate.
Lipsa dorintelor este asociata si cu lipsa scopului. Adica daca nu ai dorinte chiar traiesti degeaba.
Se refera la reorientarea atentiei de la materialism la interior. Si nu inseamna sa renunti la bogatii si sa traiesti in pesteri. Ci pur si simplu sa nu te mai identifici cu ele, sa nu le mai privesti ca pe ceva al tau, ci doar mijloace aflate la dispozitia ta.
"Un om înţelept trebuie să părăsească starea plină de întuneric, şi să urmeze calea luminii. Nefiind ataşat niciunui loc de pe lumea aceasta, el trebuie ca în retragerea sa să caute fericire acolo unde nu pare a fi nicio fericire. Lăsând toate plăcerile superficiale în urmă, şi nenumind nimic "al meu", omul înţelept trebuie să elimine (din el însuşi) toate tulburările minţii."
Nu este vorba despre o retragere in paduri, ci despre o interiorizare a atentiei. Ca sa intelgi asta, trebuie sa intelegi ce este ego-ul.
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/despre_ego.htm
Poti argumenta faptul ca si actiunea de a manca este facuta in baza unei dorinte (dorinta de exista in continuare) deci nu putem trai fara dorinta.
O persoana fara dorinta este o persoana in coma, in rest toti avem dorinte.
Nu m-am inteles niciodata cu filosofia budista, poate pentru ca sunt putin hedonist. Si faptul ca ei graviteaza spre neutralitate si inactiune plus faptul ca nu isi traiesc viata cum vor ei de frica suferintei ma face sa ii privesc ca pe niste lasi care se ascund in templele si manastirile lor doar doar vor scapa de viata asta fara sa sufere, in loc sa imbratiseze suferinta ca parte a existentei umane.
Budismul trateaza problema suferintei la fel ca in bancul : "Fa-i focul unui om si o sa-i fie cald o noapte, da-i foc si ii va fi cald tot restul vietii", adica lipsa dorintelor => in moartea individului => individul nu mai sufera.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
