HepHap
| HepHap a întrebat:

Stie cineva cum s-a nascut mitul ca "Isus" ("Iisus" cu un "i" in minus) ar insemna in greaca veche (sau araba, aramaica, ebraica, dupa caz) "magar"? Am cautat explicatii in carti, dar nu am gasit nimic.

Răspuns Câştigător
anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Oblema scrierii numelui lui ISUS este o problema minora in judecarea spiritualitatii cuiva. Este pur si simplu o problema de redactare. Ortodocsii invoca doua motive pentru care folosesc numele IISUS (cu doi "i").

1. In limba greaca, limba in care s-a scris in original Noul Testament, apare (ca pronuntie fonetica) numele "Iesu Hristu", cu un "u" lung (in Hristu). Numele "Iesu" provine de la ebraicul (ebraica a fost limba originala a Vechiului Testament) "Jehosua", care inseamna "Jahwe (Dumnezeu) este Mântuitor" (Matei 1. 21). In ambele cazuri numele incepe cu "Je", care in pronuntia curenta devenea un "i" lung. Motivul pentru care ortodocsii considera necesar ca in româneste sa se scrie IISUS in loc de ISUS ar fi pentru pronuntarea numelui cit mai aproape de forma originala.

2. In vremea lui Isus, numele acesta era foarte obisnuit in Palestina (cum ar fi la noi "Ion"). Teologii ortodocsi au considerat necesar sa foloseasca numele "IISUS" pentru Mântuitorul, pentru a se face distinctie intre IISUS HRISTOS si ceilalti oameni care aveau numele "ISUS". Deci, pentru a sublinia unicitatea lui Hristos.

Motivele acestea reprezinta alegerea pe care au facut-o ortodocsii. Desigur, acestea sunt doar o problema de redactare textuala, fara importanta asupra relatiei oamenilor cu Dumnezeu. Cei care au ales numele "ISUS" nu pot fi considerati incorecti, deoarece vocalele lungi in limba romana nu se transcriu neaparat prin dublarea vocalei respective (de ex: in cuvântul "mic", vocala "i" este scurta; in cuvântul "inima", vocala initiala "i" este lunga. Se foloseste adaugarea unui "i" atunci când s-ar face confuzie intre cuvinte. De ex: "copii" este cuvântul la plural nearticulat; "copiii" este acelasi cuvânt, dar articulat). Referitor la cuvântul "ISUS", sau "IISUS" nu este nici o greseala ce nume se scrie. Este o problema de optiune personala.

Aceasta problema nu trebuie sa reprezinte un motiv de disputa intre culte. Ce s-ar putea zice despre numele "Jesus" (pronuntie: "Gizaz") la englezi, sau despre "Elninho" (pronuntie "Elninio") la portughezi? Sunt ei mai putin credinciosi, sau mai putin corecti din cauza ca pronunta numele in acest fel? E o problema de limba si de optiune libera. Cât priveste explicatia unora ca pronuntarea numelui "ISUS" cu un singur '' i '' scurt ar fi asemanatoare denumirii unui animal, e o explicatie de prost gust, stupida, fara nici o acoperire in limba greaca sau ebraica.

Asemenea trucuri ieftine sunt folosite de oameni care nu cunosc limbile biblice (ebraica si greaca), sau când acestia vor sa convinga copii sau oamenii care n-au habar de aceste limbi. In ebraica se folosesc pentru "magar" sau "magarita" cuvintele "ayir" si "aton", iar in greaca se folosesc cuvintele: "onos", "polos", sau "upozughion".

7 răspunsuri:
| Laminin a răspuns:

Hei!
Eu raman pe ideea cu Isus. Si nu inseamna nici un magar. Eu am citit Biblia, acolo scria cu un singur "I"...
Gbu :]

mumoasa
| mumoasa a răspuns:

Asta m-am intrebat si eu de multe ori big grin Si nu am gasit nicaieri raspunsul...
Am intrebat chiar si un preot si el a spus ca nu se stie de ce se spune asa.straight face
Cred ca este doar un mit...
Oricum daca asa spune toata lumea...sa ne luam si noi dupa ei laughinglaughing)

| Baiaaanca a răspuns:

Nu, in biblie gasesti doar cu un "i", dar religia ortodoxa a scos mitul asta.

| mary a răspuns:

Da asa este. cand eram mai mici noi la scoala spuneam cu un "i" dar preotul ne spunea mereu sa spunem cu doi "i" ca inseamna "ala cu cornite" laughing

| <3dark-shadows<3 a răspuns:

Buna. Eu stiam asta de la profa de religie, nici dansa nu stia de ce in alte timpuri "Isus" insemna "magar" sincera sa fiu eu nu te pot ajuta. Poate altcineva stie raspunsul dorit de tine. Pa happy

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Problema scrierii numelui lui Isus este o problema minora in judecarea spiritualitatii cuiva. Este pur si simplu o problema de redactare. Ortodocsii (spre deosebire de alte confesiuni crestine) invoca doua motive pentru care folosesc numele "Iisus" (cu doi "i") si nu "Isus" (cu un singur "i"):
1. In limba greaca, limba in care s-a scris in original Noul Testament, apare (ca pronuntie) numele "Iesu Christu", cu un "u" lung (in "Christu"). Numele "Iesu" provine de la cuvântul ebraic "Jehosua" (limba ebraica a fost limba originala a Vechiului Testament), care inseamna "Jahwe este Mântuitor" (Matei 1, 21). In ambele cazuri, numele incepe cu "Je", care - in pronuntia curenta - devine un lung "i". Motivul, deci, pentru care ortodocsii considera necesar ca in româneste sa se scrie "Iisus" in loc de "Isus" este ca sa se respecte oarecum pronuntia originala.
2. In vremea lui Isus, numele acesta era foarte obisnuit in Palestina (cum la noi ar fi "Ion"). Teologii ortodocsi au considerat necesar sa foloseasca numele "Iisus" pentru Mântuitor, ca sa faca distinctie clara intre Iisus Cristos si ceilalti oameni care aveau tot numele de "Isus". Deci - cu alte cuvinte - pentru a sublinia unicitatea lui Isus Cristos.
Motivele acestea reprezinta alegerea pe care au facut-o ortodocsii. Desigur, au o anumita justificare, dar aceasta este doar o problema de redactare textuala, fara repercursiune asupra relatiei individului cu Dumnezeu. Cei care au ales numele simplu "Isus" (cu un singur "i") nu pot fi considerati incorecti, deoarece vocalele lungi in limba româna nu se transcriu neaparat prin dublarea vocalei respective (de exemplu in cuvântul "mic", vocala "i" este scurta, in cuvântul "inima", vocala initiala "i" este lunga; Se foloseste adaugarea unui "i" atunci când s-ar face confuzie intre cuvinte; De ex: "copii" este cuvântul la plural nearticulat; "copiii" este acelasi cuvânt, dar articulat). Referitor la cuvântul "Isus" sau "Iisus" nu este nici o greseala ce nume se scrie. Este o problema de optiune, care trebuie respectata, pentru ca fiecare varianta are argumentele ei. Crestinii neortodocsi considera ca, din punct de vedere al limbii române, forma "Isus" este mai apropiata regulilor acestei limbi. Dar, nu e gresita nici cealalta varianta ("Iisus"). Aceasta problema nu trebuie sa reprezinte un motiv de disputa intre culte. Ce s-ar putea zice despre numele "Jesus" (pronuntie: "Gizaz") la englezi, sau despre "Elninho" (pronuntie "Elninio") la portughezi? Sunt ei mai putin credinciosi, sau mai putin corecti, din cauza ca pronunta numele in acest fel? E o problema de limba, de optiune libera. Cât priveste explicatia unora ca numele "Isus" ar insemna "magar", ea este una de prost gust, idioata, fara nici o acoperire in limba greaca sau ebraica. Asemenea trucuri ieftine sunt folosite de credinciosii ortodocsi care nu cunosc limbile biblice (ebraica si greaca), sau când acestia vor sa convinga copiii sau oamenii care n-au habar de aceste limbi. In ebraica se folosesc pentru "magar" sau "magarita" cuvintele "ayir" si "aton", iar in greaca se folosesc cuvintele: "onos", "polos", sau "upozughion".offf...gandim la fel, vrei sa fii sotia altuia?
Dai copy si paste si gresesti? straight face wtf?

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Nici eu nu stiu ce inseamna din pacate, de aceea am intrat pe acest site