| Vasilina a întrebat:

Buna TPU...am de facut un referat la geografie despre orasul baia-marebig grin...
am cautat pe net da nu gasesc prea multebig grinbig grin
cine ma ajuta funda restul vot:*happyhappy scuza-ti categoria...:d

Răspuns Câştigător
| ßarbie a răspuns:

Baia Mare (în maghiară Nagybánya, în germană Neustatt) este un oraș din România, reședința județului Maramureș.

Numele vechi al orașului este: în latină Rivulus Dominarum, în germană Frauenbach, în maghiară Asszonypataka.

Este cel mai important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaților Orientali.

Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 și s-a dezvoltat ca un centru aurifer în secolele 14-15. În 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara) orașul este fortificat.

Istorie

Turnul Ştefan

Cele mai vechi așezări în zonă datează din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit și semne ale șederii tracilor în epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusă de Burebista în statul dac creat de acesta.

Localitatea este atestată documentar pentru prima oară în 1329, ca și Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria orașului este cel emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localității. Totodată, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativă, modul în care se alegeau organele de conducere și ce competențe aveau, fiind o foarte importantă sursă pentru istoria localității.

Ca și recompensă pentru lupta dusă de Ioan de Hunedoara împotriva turcilor, regiunea Băii Mari a trecut în anul 1446 în proprietatea lui. El va dispune ridicarea Catedralei Sfântul Ștefan, din care în prezent se mai păstrează doar Turnul Ștefan.

În 1469 regele Matia Corvin a acordat localității dreptul de a se înconjura cu ziduri de apărare, astfel fiind construită cetatea medievală a Băii Mari. Cu toate acestea în 1490 Baia Mare a fost ocupată de trupele poloneze ale prințului Ioan Albert. Din 1526 Baia Mare a trecut prin mai multe schimbări ale proprietarilor, începând cu principele Ioan Zápolya. Tot în această perioadă, în 1547, a luat naștere "Schola Rivulina", sub îndrumarea Bisericii Reformate, școală care a pregătit viitoare fețe bisericești și funcționari administrativi.

Orașul a cunoscut tumulturile războiului curuților. În 1703 a scăpat pentru scurt timp de sub controlul Imperiului Austriac, atunci când Pintea Viteazul a participat cu trupele sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la preluarea orașului.

Din 1889 datează prima publicație în limba româna, "Gutinul", săptămânal socio-literar și economic.

În 2000, în apropiere de Baia Mare s-a produs unul dintre cele mai mari accidente ecologice din România: scurgerea de cianuri de la societatea Aurul, o firmă privată care activa în domeniul reprocesării vechilor halde de steril rezultate în urma activităților miniere din zonă vechi de secole pentru a extrage aur din acestea

Geografie

Imagine din Centrul Vechi

Baia Mare se află în vestul județului Maramureș, pe cursul Râului Săsar. Cu o suprafață a intravilanului de 234,7km2, municipiul cuprinde administrativ și localitățile Blidari, Firiza, Valea Neagră și Valea Borcutului.

Datorită poziției orașului la poalele Carpaților Orientali, în proximitatea orașului se află mai multe dealuri și munți, ca Dealul Florilor (367 m), Dealul Morgău (633 m), Dealul Crucii (501 m), Igniș (1.307 m), Mogoșa (1.246 m), Gutâi (1443 m), Creasta Cocoșului (1450 m), Piatra Șoimului (839 m), Pleștioara (803 m), Dealul Bulat (683 m) ș.a.

Rețeaua hidrografică este formată din râul Săsar, care traversează de la est la vest orașul, râul Firiza din apropiere cu lacul de acumulare de la barajul Strâmtori, lacul Bodi de la Ferneziu și lacul de la Mogoșa.

Regiunea are o climă temperat oceanică - ierni reci și veri răcoroase. Temperatura anuală medie este de 9,6 °C.

Vegetația regiunii era alcătuită în proporție de 80% din păduri de foioase (fagi, carpeni și stejari), care au fost defrișate și înlocuite cu culturi agricole. Pe rama depresiunii Baia Mare predomină pădurile de gorun în amestec cu carpen. Specifice regiunii sunt suprafețele întinse cu castani comestibili, ele fiind cea mai mare suprafață împădurită cu castani din România.

Fauna cuprinde multe specii cunoscute din zona carpatică: cerb, căprior, lup, vulpe, iepure, jder, veveriță. Păsările, prezente mai ales în zona pădurilor de fag, sunt: ieruncă, porumbel de scorbură, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnița, șoimul. În râurile de munte trăiesc lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca.

Există mai multe rezervații naturale: Cheile Tătarului, Creasta Cocoșului, Lacul albastru din Baia Sprie.

Numărul și structura populației după sexe

La recensământul din 18 martie 2002, populația stabilă (de reședință) a municipiului Baia Mare, a fost de 137.976 locuitori, reprezentând 27.0% din populația totală a județului Maramureș, respectiv 51.4% din populația urbană. Raportat la numărul populației celorlalte municipii din țară, Baia Mare ocupă locul 17 din totalul de 95 municipii. Scăderea numărului populației în ultimul deceniu cu 11.229 locuitori, respectiv cu 7.5% față de 1992, se datorează atât scăderii sporului natural, urmare a reducerii ratei natalității de la 13,9 la 9,2 născuți vii la 1.000 locuitori, cât și soldului negativ al migrației interne și externe. Din numărul total al persoanelor înregistrate în gospodării, 3.583 persoane au fost declarate ca fiind plecate cu documente oficiale de renunțare la domiciliu, din care: 1.764 în alte localități din țară și 1.819 plecate în străinătate. Scăderea populației municipiului Baia Mare își are explicația, în principal, în reducerea locurilor de muncă prin disponibilizări masive din: industria minieră, metalurgie, a construcțiilor de mașini, industria de prelucrare a lemnului, textilă și altele, cât și din ramura construcțiilor de locuințe și industriale. În consecință, o parte a populației șomere cât și a pensionarilor din Baia Mare și-au stabilit domiciliul în comunele limitrofe, a căror populație a crescut la recensământul din 2002, comparativ cu cel din 1992, precum: Groși, Recea, Tăuții Măgherăuș, Săcălășeni, Satulung, Ardusat.

Structura pe etnii

Românii dețin o pondere în populația municipiului Baia Mare de 82,85%, în creștere cu 2,62% față de 1992, chiar dacă numărul lor a scăzut cu 5.401 persoane, respectiv cu 4,5%.

O scădere semnificativă s-a produs în rândul populației de etnie maghiară de la 17,39% la 14,79% (-5.536 persoane); de etnie germană de la 0,64% la 0,35% (-481 persoane); de etnie evreiască de la 0,06% la 0,04% (-34 persoane). Persoanele care s-au declarat rromi /țigani, cu 5,3% mai mulți decât la recensământul anterior (+104 persoane), dețin în totalul populației o pondere de 1,50%. Populația de etnie ucraineană înregistrează o ușoară creștere, de la 339 persoane la 346 persoane, deținând o pondere în total de 0,25%.

Structura confesională

Populația de religie ortodoxă în număr de 98.042 persoane, este preponderentă, reprezentând 71,06% din total. În proporție de 99,32% populația și-a declarat apartenența la o religie (confesiune), în timp ce persoanele care s-au declarat fără religie (258 persoane) sau atei (165 persoane) reprezintă sub 0,3%. De remarcat este faptul că numărul ateilor și a celor care nu și-au declarat religia a crescut acum cu 50% față de 1992, dar a scăzut, în același timp, la 38,8% numărul persoanelor "fără religie".

A crescut ponderea populației de religie ortodoxă de la 69,04% în 1992 la 71,06% în 2002, cu toate ca numeric s-a diminuat cu 4.974 persoane (-4,8%).

Celelalte religii tradiționale din municipiul Baia Mare, precum: greco-catolică, romano-catolică și reformată au pierdut un număr important de credincioși, schimbarea structurii populației după religie producându-se în favoarea religiilor neoprotestante. Astfel, în timp ce numărul credincioșilor greco-catolici a scăzut în ultimul deceniu cu 1.476 (-14,8%), a romano-catolicilor cu 3.328 (-20,7%) și a reformaților cu 2.803 (-22,6%), numărul baptiștilor a crescut cu 129 persoane (+15,1%), a penticostalilor cu 1.335 (+41,2%) și a adventiștilor de ziua a șaptea cu 18 (+15,7%).

Limba maternă

Din populația totală recenzată de 137.976 persoane s-au declarat de limba maternă:
română 116.674 persoane
maghiară 19.792 persoane
țigănească 762 persoane
ucraineană 277 persoane
germană 265 persoane

Rezultatele preliminare ale recensamântului din 2002[1] evidențiază faptul că 116.674 persoane, respectiv 84,56% din populație au declarat ca limba maternă limba română. Un număr de 2.362 persoane de alte etnii și-au declarat limba maternă limba română, aceștia reprezentând 10% dintre etnicii minoritari. La 1.000 de români cu limba maternă română revin 1.021 persoane. Un număr de 21.302 persoane (15,44% din populația municipiului) au declarat altă limbă maternă, decât cea română. Diferența considerabilă se înregistrează între etnie și limba maternă, în cazul maghiarilor, germanilor și rromilor. Corelând etnia cu limba maternă, apare o diferență între numărul maghiarilor și cel al persoanelor care au limba maternă maghiara, astfel la 1.000 etnici maghiari revin 970 persoane cu limba maternă maghiara (situație similară cu cea din 1992).

La rromi (țigani) diferența este foarte mare între etnie și limba maternă declarată. Astfel la 1.000 etnici rromi revin numai 368 persoane care și-au declarat limba maternă româna, fiind mai mic decât în 1992, când reveneau 383 persoane cu limba maternă româna.

La etnia germană diferențele sunt de asemenea semnificative între cele două caracteristici ale structurii populației, respectiv de 554 la 1.000.

Industria minieră
[modificare]
Istoric

Depresiunea Baia Mare este situată în zona de contact dintre Platforma Someșeană și Carpații Orientali. La sfârșitul Pliocenului, această regiune făcea parte dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanț muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaș. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componență minereuri auro-argintifere și de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă și argint.

BRD Baia Mare

Primele activități miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea și al III-lea d.Hr. În jurul acestor așezări miniere a apărut și s-a dezvoltat orașul Baia Mare.

La începutul mileniului II, minele din regiune erau în proprietatea regilor Ungariei, iar în Evul Mediu, principii Transilvaniei și-au exercitat controlul asupra activităților economice. În secolul al XIV-lea, în Baia Mare funcționa o monetărie. În timpul domniei lui Matei Corvin, după anul 1468, pe monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocane de miner încrucișate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât și din stema orașului.

Exploatarea se făcea prin săparea unor galerii în formă de puț, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat și spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat și pur de la natură", cât și în componența minereurilor. Aurul „se spăla în albiile cu nisip ale pâraielor" (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, călător prin Maramureș). Operația de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuțiune a femeilor, soțiile minerilor. Această „imagine", surprinsă de cetățenii străini ce vizitau Baia Mare, a stat la baza atribuirii denumirii de Cetatea Râul Doamnelor.

În a doua parte a secolului al XX-lea, activitatea minieră a devenit nerentabilă, însă regimul comunist a decis subvenționarea acestui sector. După căderea regimului (1989) și în baza clauzelor de preaderare la structurile Uniunii Europene, mineritul și-a încetat activitatea, toate perimetrele miniere intrând în conservare. (vezi Monografia municipiului Baia Mare, 1972)

Monumente și clădiri

Intrarea în oraş
Clădiri
Centrul istoric Baia Mare. Fosta Piață Centrală (Circulus fori), în prezent Piața Libertății. Obiective: Casa Ioan de Hunedoara, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul Negru, Casa Lendvay etc.
Turnul Ștefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ștefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălțime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii și supravegherea strategică a orașului.
Casa Iancu de Hunedoara, sau Casa Elisabeta ridicată în 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soția sa Elisabeta.
Localul Monetăriei Imperiale, clădit între anii 1734 și 1737, era folosit pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujește drept sediu al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împușcat Pintea Viteazul.
Biserica de lemn din Chechiș, a fost construită în anul 1630; din 1939, a fost mutată în Baia Mare, pe Dealul Florilor. În jurul acestui obictiv a fost amenajat Muzeul Satului, secție în aer liber a Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare.
Vechiul han Vulturul Negru, construit înainte de 1790, amplasat în centrul istoric al municipiului Baia Mare (în prezent Piața Libertății). În 1880 a devenit sediu al Primăriei. Din 1950 până în 1999 clădirea a fost ocupată de Judecătoria Baia Mare și de Oficiul de Carte Funciară. În prezent imobilul este cuprins în proiectul „Centrul de Afaceri Millennium III", fiind reabilitat. Obiectivul este cunoscut sub denumirea de M1.
Biserica Sfânta Treime este un lăcaș de cult ridicat între anii 1717-1720.

Hotelul Mara
Catedrala Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată între anii 1905-1911 și are un interior, de o valoare artistică deosebită.
Clădirea Prefecturii județului Maramures, inaugurată în 1969, a fost proiectată în stilul tradițional maramureșean,
Casa de Cultură cu o sală de 700 de locuri, a fost construită în 1971,
Teatrul dramatic, inaugurat în secolul al XVIII-lea, actualul sediu construit în 1967.
Turnul Combinatului, ianugurat în 1995 fiind cea mai înaltǎ construcție din Romania[necesită citare]
Complexe statuare
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. "Monumentul Ostașului Român" a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor români care au căzut pe câmpul de luptă în Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă, înaltă de 10,65 m și lungă de 16 m, a fost realizată de Andrei Ostap din piatră și beton.
Sfatul bătrânilor. Operă a artistului Vida Gheza, amplasată în fața Prefecturii județului Maramureș.
Statuia Minerului, amplasată in Piața Revoluției din Baia MAre. Operă a artistului Vida Gheza

Cultură

În Baia Mare există 1 bibliotecă (cu mai multe filiale), 6 muzee, 1 planetariu si observator astronomic, 2 teatre, 2 Case de cultură, 1 Școală populară de artă și 1 universitate populară.
Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Baia Mare
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare
Muzeul de Mineralogie Baia Mare
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare
Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare
Teatrul Municipal Baia Mare
Teatrul de Păpuși Baia Mare

Personalități
Józsi Jenő Tersánszky (1888-1969), scriitor și dramaturg maghiar
László Németh (1901-1975), scriitor maghiar
Vida Gheza (1913-1980), sculptor
Ioan Ceterchi (1926-1992), jurist și membru corespondent al Academiei Române.
Dumitru Ciocotișan (1929-2007), sculptor, pictor și profesor
Nicolae Breban (n. 1934), prozator, eseist, om de cultură
Lucian Mureșan (n. 1937), arhiepiscop al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Dan Pascariu (n. 1950), economist și bancher
Andrei Bodiu (n. 1965), poet și teoretician literar
Paula Seling (n. 1978), cântăreață.

Educație

În Baia Mare există 23 școli, 34 grădinițe și 18 licee. Învățământul universitar este reprezentat prin:
Universitatea de Nord
Universitatea Bogdan Vodă din Baia Mare
Universitatea de Arte „Vatra" din Baia Mare
Universitatea de Vest Vasile Goldiș Baia Mare

Dintre liceele naționale sunt cunoscute:
Colegiul Național Gheorghe Șincai
Colegiul Național Vasile Lucaciu
Colegiul Național Mihai Eminescu
Colegiul Național Economic Nicolae Titulescu
Liceul cu Program Sportiv
Colegiul Tehnic George Baritiu
Colegiul Tehnic Anghel Saligny
Liceul Teoretic Németh László

Sport

În Baia Mare există numeroase cluburi sportive, printre care:
CSU Știința, cu secțiile:
HCM Știința Baia Mare, echipă de handbal feminin,
CSM Știința Baia Mare, echipă rugby, dublu campion național
CSU Știința Explorări, echipă de volei masculin
Orientare Sportivă
HC Minaur Baia Mare, club de handbal masculin, primul club de handbal din România.
FC Baia Mare, club de fotbal, în sezonul 2009-2010 joacă în liga a 2-a. În anul 2010 clubul de fotbal FC Baia Mare a intrat în faliment. Locul în divizia a 3-a din sezonul 2010-2011 a fost preluat de nou înființatul club FC Maramureș Universitar Baia Mare
CSM Baia Mare cu secțiile de:
Tir-talere
Atletism
Box
Judo
Culturism
Natație
Rugby
Volei
Handbal
CS Marta, club de handbal
CS Extrem, club de handbal
CSS 2 Baia Mare, club de handbal

Sănătate

În prezent, în Baia Mare funcționează mai multe spitale, clinici și instituții medicale printre care Spitalul Județean Baia Mare — construit între anii 1966–1971 și inaugurat în februarie 1972 — și spitalul privat EuroMedica, care funcționează împreună cu clinica MedCenter.

Transport în comun

Troleibuz pe traseul 51

Rețeaua de transport în comun este operată de Urbis.
[modificare]
Autobuze
1. E.P. Săsar – Bif. Baraj
3/11. Dispecerat URBIS – Unic
4. Gară – Cart. V. Alecsandri
5. Dispecerat URBIS – Valea Borcutului
7. Dispecerat URBIS – Băita
7b. Dispecerat URBIS – Ulmoasa
8. Gară – Baia Sprie
9. Gară – Str. Alba Iulia
14. IMMUM – Satu Nou de Sus
15. EP Săsar – UUMR
16. Piața Izvoare – Groși
17. Piata Izvoare – Ocoliș
18. IMMUM – Firiza
21. Baia Sprie – Chiuzbaia
22. Gară – Cart. V. Alecsandri – UUMR
23. Gară – UUMR
26. Piața Izvoare – Chechiș
30. Gară – Cart. V. Alecsandri – IMMN – IMMUM
31. Gară – Cart. Valea Rosie
32. IMMUM – Cart. V. Alecsandri – E.M. Săsar
33. Gară – E.M. Săsar

Gara Baia Mare
34. Real – Center – Grănicerilor
40 (M). IMMUM – Metro

Troleibuze
Pentru detalii, vezi: Troleibuze din Baia Mare.
51. IMMUM – Real
[modificare]
Transport rutier

Baia Mare este situată pe drumul european E58, respectiv DN1C.De aici pornește drumul național DN18 spre municipiul Sighetul Marmației. Este planificat drumul expres Baia Mare–Vaja, care va fi racordat la autostrada M3 a Ungariei.
[modificare]
Transport feroviar

Gara Baia Mare este un nod feroviar situat pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române.Gara este deschisă atât traficului intern cât și internațional, circulând zilnic trenul Baia Mare– Budapesta.
[modificare]
Transport aerian

Aeroportul Internaţional Baia Mare - Tăuţii-Măgherăuş

Companiile aeriene care au operat zboruri de pe Aeroportul Internațional Baia Mare sunt Austrian, Blue Air și TAROM.

În prezent, singura companie care operează zboruri pe acest aeroport este TAROM, pe relația Baia Mare–București.

Orașe înfrățite

Hódmezővásárhely, Ungaria

Ivano-Frankivsk, Ucraina

Szolnok, Ungaria

Serino, Italia

Hollywood, Florida, SUA

Kitwe, Zambia

Wels, Austria

Bielsko-Biała, Polonia

Sursa: Wikipediabig grin
Funda?smug

2 răspunsuri:
| paul21 a răspuns:

Informatii despre Baia Mare gasesti aici : http://ro.wikipedia.org/wiki/Baia_Mare
Imagini din Baia Mare gasesti aici: http://www.tourismguide.ro/......a_mare.php
http://www.infoturism.ro/poze/baia-mare/

| ßarbie a răspuns:

Ms pentru funditza:*