| Puccaa a întrebat:

Cum fac demonstratia la opera epica si la genul liric? Funda!

2 răspunsuri:
| кαтнєяιιηєPιєяcє a răspuns:

Bună!
In general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului:
Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului)
Intriga (momentul în care se declanșează conflictul între personajele narațiunii)
Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările cronologic)
Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului)
Deznodământul (momentul rezolvării conflictului)

Există termeni noi pentru structura genului epic:
Situația inițială(momentul actual)
Evenimentul care schimbă situația inițială
Desfășurarea acțiunii(la fel ca și termenul vechi)
Depășirea situației dificile sau Punctul de maximă tensiune
Situația finala
Defineste oameni, lucruri. obiecte
Succes!happy

| RuxiiRawrr a răspuns:

Caracteristici ale operei epice:
1. se defineste prin situatia in care exista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut
2. de regula, exista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul)
3. se utilizeaza, de obicei, pers.aIII-a in povestire si, implicit, forme verbale ale timpului trecut
4. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu9 si timp al actiunii
5. sunt prrezente personaje, dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului
6. in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale)




* De regula, opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un text epic se face prin incercarea de a-l povesti


* Naratiunea este, asadar, opera literara in care sunt povestite, (narate) evenimente, intamplari, apartinand, de regula, trecutului, intr-o anumita ordine.
* Naratiunea poate fi in proza dar si in versuri


Genul liric cuprinde operele literare în care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile şi sentimentele autorului prin intermediul eului liric. În genul liric domină viziunea şi transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici aludive si asociative, creând un univers de mare forţă de sugestie ce se adresează sensibilităţii cititorului. Este, din acest motiv, genul literar al discursului subiectiv, exprimând sentimentele prin intermediul figurilor de stil şi al simbolurilor. De obicei, discursul genului liric este la persoana întâi, dar este folosită şi persoana a II-a. SPer ca te-am ajutat Bafta!