V-ati gandit vreodata, sa vreti sa muriti, sa nu mai existati? Sa nu credeti ca am ganduri de sinucidere, nu, in nici un caz. Doar ca m-am saturat sa tot sufar. De fiecare data cand ma indragostesc eu doar de sufar. Niciodata sentimentu nu a fost reciproc. Niciodata nu am stiut ce inseaman sa iubesti si sa fii iubit. Doar suferinta, exact cum e si acum. Nu mai pot. Iar cum e acum, nu a fost niciodata. E total diferit. Sufar enorm si nu mai pot. Baiat fiind, chiar plang pentru fata asta. As vrea sa mor. M-ai bine de as muri. M-am saturat. Doar cand ma gandesc la ea imi vine sa plang si o si fac. " Incercarea moarte n-are " Luptand chair si imposibilul devine posibil" In momentu asta mi se par niste aberati. Am luptat ca sa ii castig dragostea, dar in zadar. Nimic nu s-a schimbat. Atata timp irosit si degeaba. Vreau sa mor. Un buton de-as avea pentru asa ceva, acum l-as apasa. Durerea care o simt acum, nu am cuvinte sa o descriu. In momentu asta scriu cu lacrimi in ochii. Am nevoie de cineva care sa imi asculte intreaga poveste Sau daca nu, un sfat acum

Altul... Frațiorii mei, e plină balta de pești! Nu te vrea, bun, ALTA! Nu se termină aici. Fă-le geloase. Dacă te-au refuzat așa de multe cum spui tu, te-ai gândit ca ai o problemă în abordarea lor? Nu? Ia gandenște-te.

Nu are rost sa te simti prost doar pentru o fata poate Dumnezeu iti rezerva ceva mai bun. Daca tu crezi ca pentru o fata meriti sa mori dao naibii ca roata se intoarce. Viata merge inainte si cand nu te astepti poti sa dai peste o persoana potrivita. Spera in minuni si nu te mai gandi la ce e mai rau. Si eu m.am gandit ce bine ar fi sa mor dar m.am gandit ca mai bine sufar doar eu decat 10 persoane dragi care le las in urma. La mine nu a fost din dragoste la mine a fost fiindca in 4 luni consecutive mi.au murit 3 persoane foarte dragi . Nici cu dragoste nu stau bine de fapt stau la fel ca tine dar numai ca eu nu ma stresez din asa ceva. Daca nu a fost sa fie nu a fost.

În general, astfel de manifestări de "nelinişte", de "dezorientare" sunt stări foarte vulnerabile, şi indiferent de originea lor, trebuie să vezi în ele şi ocazia unei alte "aşezări" a "lucrurilor" esenţiale din viaţă, a priorităţilor, a valorilor, modul în care te raportezi la ceilalţi, modul în care te raportezi la Dumnezeu, aşteptările pe care le ai de la tine...
Într-o astfel de situaţie de lipsire de sens sau de dificultati este esenţial să cauţi sprijin moral. Nu sta aşa. Nu trebuie să îngădui nici o şansă pentru vreun gând al sinuciderii, nici în fanteziile şi nici în glumele tale.

Trebuie să fugi de un astfel de „început" de gândire, ca de sinuciderea însăşi, pentru că fiecare „început" de gând este ca o „toartă" pentru stări de mai târziu.

Stările de depresie sunt inevitabile în viaţa oricărui om, dar ele se primesc cu maturitate, demnitate, curaj şi înţelepciune (fiecare astfel de stare vrea să ne avertizeze şi să ne repare lipsuri)!
Este vital să ceri şi sfatul unui duhovnic, al unui preot cu experienţă, de exemplu, dar într-un moment liniştit în care să aibă timp să-ţi asculte şi să-ţi înţeleagă bine dificultăţile afective.


Şi trebuie să te mulţumeşti cu paşii mici dar siguri şi definitivi, ai aflării răspunsurilor, la întrebări esenţiale ale vieţii...

În loc să "lupți pentru dragostea ei", ai putea aștepta să apară cineva care să te iubească cu adevărat și nici tu nu mai suferi...

Azi sunt Dr. Lăv.

Salut,man... Stiu prin ce treci... Exact acum trec prin ce treci și tu... Dar eu nu îmi doresc să mor... Zic, să imi zici deschis tot ce ai pe suflețãl... Pe privat... Iti sunt alături...

In fiecare zi imi doresc asta
De fiecare data cand ies din casa si merg pe strada sper sa dea peste mine prima masina care imi iese in cale.
Si imi cer scuze ca ti-am citit doar prima intrebare, dar mai departe am vazut ca este vorba despre dragoste, eu nu mai am nicio treaba cu dragostea, am inteles ce este dragostea si nu mai am nevoie de ea, la partea cu dragostea esti pe cont propriu.