| Mélancolie a întrebat:

Voi ce ati alege, parintii sau persoana iubita? Motivati raspunsul. happy

6 răspunsuri:
| baru a răspuns:

Sall. Sangele apa nu se face. Iubirea este trecatoare. Tot cea ce ramane in urma, este bunul simt si omenia. In viata totul este trecator. Numai un parinte te poate iubi cu adevarat. Restul este de moment, este ca si o scanteie. Dar, nici fara dragoste nu putem trai, Alegerea este a ta.Pa!

| BLURREDLINES a răspuns:

Parintii, ei te-au crescut... in plus iubirea trece asa cum au zis mai multi mai jos ^^'...

| ραтяίcία a răspuns:

Depinde de varsta...


daca esti adolescent/a eu zic ca parintiiwinkingla varsta asta nu vorba de iubire, e doar o atractiewinking, o nebunie...parintii au mai multa experienta de viata si stiu ce e mai bine pentru tinewinkingdaca iti zic ca un baiat/fata nu e bun pentru tine cred ca au dreptatewinking


insa la o varsta trebuie sa pleci de sub aripa parintilor si sa iti cladesti propria viatawinking

| D3edii a răspuns:

Cam greu de zis.dar parintii.pentru ca nu`ti da iubitul/iubita sa manaci.nu te creste.deci parintiihappy
Sper ca te-am ajutat!happy
Funditzsa?smug

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Pers iubita...

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

De ce să aleg ceva când le pot obţine pe amândouă? În momentul în care părinţii vor afla că am un prieten este normal să apară discuţii,este normal să-i găsească un "defect" ca să-l "îndepărteze" sau cel puţin aşa vor crede că este bine pentru fata lor. Dar ceea ce nu ştiu ei şi încă nu au aflat este faptul că fericirea mea constă în faptul că vreau să rămân cu el,vreau să rămânem împreună pentru eternitate. happy După o perioadă de timp se vor obişnui cu ideea din moment ce mă vor vedea fericită alături de el,din moment ce el se va purta finuţ şi mă va respecta,iubi şi adora. Vor vedea şi ei cine este el cu-adevărat,nu? Aşa că tot fata lor voi rămâne,nu pot să-i părăsesc,chiar dacă ma-aş muta la căsuţa lui cu el,tot ei vor rămâne părinţii mei. Cât timp avem părinţi suntem copii, indiferent de vârstă. ^.^ Aşa şi cu prietenul. Nu am de ce să-l părăsesc. De ce? Pentru că aşa supun părinţii mei? Da, îmi vor binele, dar din moment ce sunt fericită cu el nu au de ce să-mi interzică fericirea. Sinceră să fiu interzicerea lui egal cu suferinţă şi nu cred că un părinte vrea să-şi vadă copilul distrus/trist/suferind...etc.
Sper că ai înţeles ceva şi o ultimă idee...alege cu inima nu te lua după "gura lumii" (vecini, "prieteni" etc).
O zi faină în continuare! happy