Da, doar sa îmi cer încă odată de la toate contactele iertare, că sa fiu cu inima împăcată, și da, as muri, și nu mi-ar părea rău!
Când am zis că îmi cer iertare de la toate contactele, nu că i-aș fi supărat, așa de umplutura.
Da, deși mi s-ar părea puțin cam din scurt.
Eu nu mi-am pus nădejdea în Hristos doar pentru viața asta.
Nici eu in Dumnezeu [...], dar asta nu inseamna ca accept.
De ce nu? Oricum vei muri într-o zi, dacă nu revine Hristos în timpul vieții tale.
As accepta cu condiția sa dau la buci pentru ultima data și sa ma dau cu cea mai tare mașina.
De ce nu accept, intrebi? Uita-te la raspunsul cu sarcofagul.
Tutankhamun tu esti?
Si eu care credeam ca sunt singurul vampir ramas in viata.
Logic ca nu, cred ca as sta doar cu gandul la asa ceva, stiu sigur ca alta viata nu voi mai avea.
Da, sunt Tutankhamun vampirul, am venit aici cu o masinarie a timpului.
Pai accept ce sa fac, asta e, oricum suntem muritori, ce mai conteaza cand murim, e cam tot aia in final.
" Nici unul dintre noi nu pare capabil din punct de vedere psihologic să se împace cu gândul propriului sfârșit, cu ideea unei inconștiențe permanente în care nu există vid - în care, pur și simplu, nu există nimic " - Dr. Sherwin Nuland ( How we die)