Pornind de la ipoteza ca traim intr-o lume 'a banului', ca suntem dependenti de bani (in general de avere) prin formatie milenara, chiar daca recunoastem sau nu, suntem sclavii banilor.A trai in aceasta societate in afara 'banilor' este cel putin o aventura.Inseamna a trai in afara societatii. Orice om, calificat in a trai in aceasta societate se trezeste dimineata cu gandul la bani, se gandeste toata ziua la bani, seara se culca cu satisfactia sau mahnirea ca are sau nu bani. In societatea de astazi dar si de cateva milenii, poate dintotdeauna, viata a fost marcata de avere, de bani. Casniciile se zdruncina din cauza banilor, prezenta in societate este marcata de numarul banilor, chiar si arta se face cu bani. Toti marii artisti au trait in belsug(Michelangelo, Leonardo Da Vinci, Rafael, Picasso, Dali, Herman Hesse-chiar si Dostoievski sau Puskin sau G. Calinescu). Fara bani nu puteau nimic face. Decat in gand.Si piramidele egiptene sau sud americane sau asiatice, templele si toate celelalte minuni ale lumii s-au facut cu BANI GREI.
Desigur si marile iubiri s-au inchegat tot in jurul banilor multi.Iar deziluziile si nenorocirile, de la lipsa de bani s-au tras!
Desigur ca Banul devine un schelet al acestei civilizatii.Si mai trebuie o gramada de alti factori care sa ajunga la o existenta nu numai scheletica.Ca de exemplu :iubire, talent, frumusete, iertare, etc.Aici as spune ca nu linistea si cinstea sau iubirea trebuie jertfite pentru bani ci tocmai invers:trebuie luptat pentru bani multi tocmai pentru a-i jertfi pe altarul tuturor conceptelor morale.Desigur, sunt oameni care amesteca aceste concepte, poate majoritatea dintre noi, in mod sigur nu exista perfectiune in a administra echilibrul intre bani si moralitate.Dar nimeni nu poate uita (chiar si in bratele iubitei sau iubitului) ca este dependent de bani!
Libra23 întreabă:
veronica3513 întreabă:
Faraonul7000 întreabă: