Ma mai paste gandul razbunarii din cand in cand dar cand ma gandesc cat de mult timp imi ia sa fac un plan de razbunare cat de cat onorabil(totusi e o etica si in a te razbuna) renunt. Dumnezeu sa-i ierte, eu am facut-o de mult
Nu razbunarea este solutia, sunt rabdatoare si optimista, asa pot trece peste astfel de lovituri, ignor acele persoane care mi-au facut rau si mai tarziu isi dau seama de greseala facuta asupra mea.Eu asta fac si mereu ies in castig
Bafta!
Eu ma enervez pe moment dar pe urma iy ignor...si asa nu mai am treaba cu nimeni
Am vrut de nenumarate ori sa ma razbun si tot incercand sa-mi fac planuri peste planuri si incercand sa gasesc cea mai buna metoda am constatat ca ia trasnit Dumnezeu inainte sa apuc eu sa fac ceva, nu prea iert si cu atat mai mult nu uit si stiu ca oricand in viata omul acela va plati, stiu ca poate parea o nebunie dar ma bucur cand omul respectiv si-a primit rasplata pe masura faptelor sale, am avut motive sa urasc si stiu ca am facut oameni sa sufere petru ca nu am suficienta putere sa iert dar asa sunt eu, daca mi-ai gresit o data nu vei mai avea ocazia sa ma mai vezi vreodata sau sa mai am respect pentru acel om.pentru mine greselile nu se sterg cu buretele, nu poti sa ma calci in picioare si sa te astepti sa te iert, asta niciodata
Razbunarea nu e a ta e a Domnului, ti-as raspunde eu, plus de asta tine cont ca in momentul in care te razbuni esti EXACT ca si pesoana pe care te razbuni, deci cu alte cuvinte la fel de josnica sau si mai josnica esti in momentul in care te razbuni pe cineva care ti-a facut rau ![]()
binecuvantarea Domnului vine peste cel ce face voia Sa, iar voia sa e acea de a intoarce si celalalt obraz
stiu ca e greu de aplicat dar incearca, se merita
Narfundo întreabă:
anonim_4396 întreabă: