Voi cand vă gândiți așa la viața și la lucrurile pe care le-ați realizat până acum și persoana care sunteti, va simțiți mulțumiți? Aveți regrete?

Da, dar vreau mai mult. Nu am regrete.

Toti realizam exact ceea ce ne sta in limita capacitatilor noastre, fara exceptie. Statutul pe care il dobandim il construim singuri cu buna stiinta, in decursul vietii, la fel e si cu deciziile pe care le luam. Daca ai ajuns un infractor, ai avut aceleasi sanse sa nu ajungi unul. Cum ai putea spune ca,, nu sunt tipul de persoana care am dorit sa ajung" cand tu ai decis asta? Daca te consideri capabil, rezultatele le vei avea cu siguranta. Considerand pertinente aceste aspecte ale naturii umane, nu ma exclud de la regula, si raspunsul me e ca si sunt persoana potrivit perseverentei si vointei de care am dat dovada sa ajung. Singurele regrete pe care le am sunt ca poate nu am facut suficient de bine celorlalti cand a trebuit, sau am fost poate o influenta negativa in anumite situatii.

Regretele te țin în trecut și nu e bine să le ai, încerc să scap de alea pe care le am, încă nu am ajuns să spun că nu am nici măcar unul, dar lucrez la asta.
Nu, nu mă simt mulțumit, se poate mai mult și se poate mai bine.
Dar tu?

Yee! Motoul meu e ceva de genul:

Nu regreta faptele si alegerile din trecut, caci fiecare lucru marunt ne aduce unde suntem astazi!

Am regretat ca am mers la profil tehnologic in loc sa ma duc la stiinte (la clasa putin mai buna), dar, probabil daca as fi facut-o, nu as mai avea experienta de astazi privind alegerile facute dupa altii.

Eu sunt mandra de tot ce am facut pana acum. Chiar daca lucrurile au iesit si foarte prost, nu regret nimic. La momentul respectiv a fost ceea ce mi-am dorit sau ceea ce puteam sa fac.
Viata e o serie de intamplari care ne formeaza ca oameni.
E omeneste sa gresim, dar sa invatam de la altii ne poate fi de un real folos. Nu avem timp sa facem toate greselile intr-o viata.
Si destinul are rolul lui. Uneori putem, alteori nu, oricat ne-am dori. Daca asa a fost sortit, eu de ce sa ma opun? Iau lucrurile pe care nu le pot schimba ca atare. O viata avem! Si asta prea scurta.
Numa' bine!

Nu,da, incerc sa nu mai gandesc doar sa traiesc prezentul

Mi-a placut expunerea ta, pana la faza cu destinul. Nu prea sunt de acord. Daca ar fi destinul ca ceva sa se realizeze, dupa acel ceva vine altceva, corect? Prin urmare vin o insiruire de destinuri?!?!
Stima

Sunt multumit si nu am regrete, am asteptari.

Nu am regrete, continui sa fiu un bandit in viata altfel cad de prost daca ma las manipulat.