Am 18 ani si va rog sa ma ajutati si pe mine cu un sfat ceva... Sunt insarcinata in 5 saptamani, prietenul meu nu vrea sa pastrez copilul dar eu mi`l doresc foarte mult... Mama mea stie dar e vorba de tatal meu este sever si nu stiu cum sa ii spun va rog ajutati`ma!

Pastreaza-l!

Ti-am dat un raspuns mai lung adineaori, dar in timpce il scriam, s-a facut ora oo, si am fost delogat! - daca incercam sa il semnez+logat, se pierdea textul, asa ca l-am trimis anonim!

Sunt pentru pastrarea sarcinii deci, si eventual, daca chiar nu exista alta solutie, darea spre adoptie unei familii care nu poate avea in mod natural, dar te poate ajuta materialsi moral, sa ai o sarcina mai usoara, si fara stressul lipsurilor materiale, analize, etc.

Ce persoana "cerebrala" a dat stupid din plin?

Nu cumva vreun "tatic" de genul celui din povetsea asta?! si, evident plin de responsabilitate?! sau vreo pustoaica "culta"?!

Daca esti convinsa ca nu vrei sa faci o crima, eu zic sa il pastrezi. Pacat de fetele din ziua de azi, inca o data s-a dovedit ca naivitatea face victime.
Tu esti fata, te inteleg, dar nenorocitul care si-a batut joc de tine trebuia sa isi asume responsabilitatea.
Eu am un iubit de vreo 7 luni si i-am zis intr-o, in gluma bineinteles, ce ar face in cazul asta. Si mi-a spus ca imi va fi in orice situatie alaturi.

Sunt mama de baiat dar ma gandesc daca as fi avut o fata in cazul tau nu as sfatui-o sa faca avort. Am fost intotdeauna pentru protectie impotriva sarcinii si mai ales a bolilor cu trasmitere sexuala, dar punandu-ma in fata unui astfel de caz nu sunt pentru avort.Fiindca mama ta stie, ea trebuie sa te ajute cat mai mult si sa intervina pe langa tatal tau sa inteleaga situatia. Tu trebuie sa ai un sprijin foarte important si daca nu il gasesti in cel cu care ai conceput acest suflet, gaseste la parintii tai.In acelasi timp, nu parasi scoala, fa-ti un rost in viata caci a fi mama te implica in multe responsabilitati.

Mai bine il pastrezi decat sa faci o crima. Te vor intelege ai tai si vor fi alaturi de tine.

Pastreaza-l

Nu stiu... pn tine este cam dificil. Eu nu as fi de acord cu avortul in cazul tau! Este primul tau copil si daca tu il doresti fa tot posibilul sa-l pastrezi si sa vb cu toata familia ta despre asta, inclusiv inca o data cu iubitul tau! Poate el inca nu este pregatit sa devina tatic, nu este in stare sa-i ofere toate conditiile! Bafta!

Esti majora, tatal tau nu iti poate face nimic si dk u ti-l doresti cu adevarat vei lupta impotriva tuturor...si vei fi o buna mamika

Citeste asta impreuna cu prietenu tau http://www.scribd.com/doc/13560036/Scrisoarea-unui-bebelus-catre-mama-sa

Pastreaza-l, cred ca e cea mai buna alegere! pe tatal tau ia-l la o discutie impreuna cu mama ta si spune-i ca iti doresti copilul, pana la urma nu are ce sa-ti faca, esti majora, decizia e a ta. Cat despre prietenul tau...nu-l lua in seama, explica-i ca tu iti doresti copilul asta, probabil ca se teme la gandul ca va fi tata, e normal, dar se va obisnui si el cu ideea si o sa vezi ca atunci cand isi va tine pruncul in brate, va fi foarte fericit atat el cat si tatal tau. nu are rost sa te iei dupa tatal si iubitul tau pentru ca peste ceva timp o sa regreti, nu-i lasa sa decida in locul tau!

Sa nu cumva sa faci avort! Fa ce simti...

Eu n-am decat 16 ani, dar cunosc un caz in care o tipa a nascut un baietel cand a implinit 17 ani. Parerea mea e ca daca tu vrei sa-l pastrezi ar trebui sa-l pastrezi. Nu-ti va parea rau, daca tu il cresti cu dragoste. Cat despre tatal tau... oricat de sever ar fi nu cred ca i-ar placea sa-si vada fetita nefericita. Probabil ca va fi putin dezamagit, sau suparat la inceput dar cu timpul o sa-i treaca. Plus ca tu o ai si pe mama ta de partea ta. Ea te poate ajuta cu sfaturi. Sunt sigura ca si tatal tau se va bucura ca are un nepotel. O noua viata e un motiv de bucurie.

Eu nu sunt de acord cu avortul! Da'... dc sa creasca un copil fara tata? Una e cand te desparti in timp si alta e cand stii de la inceput ca o sa-l cresti singura:* Nu e vba ca "este cam devreme pentru un copil", sunt fete de 15 ani care au copii si nu-le-a oprit nimeni sa-se distreze in continuare Nu e de ajuns ca doar tu sa-l doresti f mult trebuie sa ai si cu ce sa-l cresti...si mai ales cu cine sa-l cresti

Buna! Pey parerea mea este ca mai intai trebuie sa vezi daca ai conditii pentru a-l mai tine si pe copil, adica sa aiba un trai cat mai bun, deoarece cu siguranta daca el va fi nefericit si tu vei fi. Daca iti doresti acest copil nu ar trebui sa iti pese de ceilalti.plus ca nici macar tatal tau nu cred ca ar accepta sa ii iei viata unei fiinte inocente prin avort.Cu siguranta va intelege. Dar incearca sa ii dai toate argumentele [ca iti doresti ca acest copil sa se nasca, ca nu doresti sa faci avort pentru ca ai auzit ca este un pacat foarte mare, etc.]. Succes! :*

Pastraza copilul, lupta cu toata lumea daca e nevoie.in privinta tatalui tau, va fi cum va fi, dar cand se va naste copilul, sunt sigura ca i se va inmuia inima vazandu-si nepotzelul! succes

E in burta ta deci e al tau. Ai 18 ani, esti majora deci decizia este in totalitate a ta.

Sti ce? multe femei asi doresc un copil si nul poate avea (ca si an cazul meu) iar tu ai sansa no rata, o sa-ti fie greu putin dar gandeste-te ca e sange din sangele tau, eu sincer nas putea sa avortez, iar cu tatal tau poti rezolva, spune-i ca esti ansarcinat doar cand ai vreo 4, 5 luni si nu-ti mai poate face nimic. bafta, si nu asculta ce zice lumea ascultate pe tine

Pastreaza copilul, e copilasul tau, iar cu tatal tau o rezolvi ascunzandu-i pana cand va observa el9atunci va fi prea tarziu ca sa se mai poata face ceva). cat despre prietenul tau:un singur cuvant am pentru el:Laş! nu da pasarea din mana pentru cea de pe gard! Nu fi o lasa ca si el si da viata pruncului tau! n-as putea sfatui pe nimeni niciodata sa faca avort, mai ales pe cineva la varsta ta. cand am nascut eu au mai nascut inca 2 fete de 16 ani si fara complicatii. m-am chinuit mai mult eu decat ele bafta!

Fata mea sper sa citesti ce iti spun. nu conteaza ce iti spun parintii sau scarba de prieten al tau. primul copi nu se da afara. este incerzis sa faci avort. e ca si cum l-ai omora. deci nu face avort.

Buna.
eu zic ca nu este bine
deoarece
.
prietenul tau nu vrea copilul
adica nu vrea mai mult de la tine
si este foarte greu sa cresti un copil singura
plus ca. acum
cand ai viata inainte
o sa stai de dadacit.
daca prietenul tau o sa raman cu tine
poate o sa o faca doar pentru copil
sa fie un tata bun.
dar. poate si din dragoste
sau poate sa fie doar din interes
sau parere de rau.
si. sa calce mereu strmb
nu cred ca e bine sa fi o mama tanara si nefericita.
crede-ma ca la 18 ani nu o sa-ti arde de copil mic.
cunosc un caz.

Micuto, ai aterizat aici din noiembrie trecut, dar nu ai citit chiar nimic despre cat facem noi (cei mai copti!, mai ales!) "propaganda" aici la igiena, preventie = Prezervativ, moderatie, precautie/ii, pasi mici, inceti, dar siguri?!

Trist, si pacat! Cunosc genul de tata. dar mama trebuie sa aiba cuvantul suprem, pentru ca ea a dus greul sarcinii, si ea ti-a dat viata!
Vorbeste cu ea, si, daca ea cumva nu stie, cititi impreuna aici, dand o cautare in susul paginii, cu diverse keywords, ca sa va convingeti!

Nu merita sa faci avort!, pentru ca risti sa nu mai poti avea apoi niciodata copii!, si logic ca nu merita!
Poate aveti undeva o matusa buna, inteleapta si destul de intelegatoare ca, daca e nevoie, sa te poata tine la ea, daca
tatal nu va fi destul de intelegator!

Sper sa inveti destul de bine, ca sa faci usor fata situatiei, si mai sper sa fi in clasa a XII a, ca sa termini acum si sa te poti ocupa de micut ce ti-a fost daruit/harazit!

Si, tot asa cum am mai spus nu doar odata aici, dar si in viata, altora, daca nu se poate sa il pastrezi, mai exista varianta sa cauti de acum o familie care nu poate avea copii, si sa te ajute material, si cu tot ce ttrebuie, ca sa duci sarcina la bun sfarsit, iar micutul nevinovat sa aiba parte de o familie care il doreste si ii poate oferi dragoste si confort material! iar tu faci bine si bucurie, daca altfel nu se poate! (dar trebuie sa te atentionez si asupra traumei psihice pe care va trebui sa o depasesti, renuntand la farama de viata din carnea si sangele tau!)

"Tatal" e imatur, egoist, sau doar inconstient?! Ar trebui sa incerci totusi sa discuti cu el, poate poate... dar numai daca intre voi (mai) exista cat de cat ceva afectiune, etc.

Sanatate, intelepciune si alegere inspirata! ( nu ar strica sa treci si pe la Biserica!)

Da lasa-l ca si eu am trecut prin aste

Acum nu vreau sa fiu rautacios, dar nu crezi ca este cam devreme pentru un copil... ai toata viata in fata traiesteo