Caut si eu un raspuns...sau mai degraba un sfat.Am 25 de ani si dupa multe dezamagiri in dragoste mi-am gasit, acum un an, jumatatea, omul pe care imi doream si imi doresc inca sa-l iubesc toata viata. Locuim impreuna si ne-am facut planuri de viitor legate de casatorie si tot ce tine de intemeierea unei familii.Problema este ca eu sunt genul de persoana afectuoasa, iar el e genul mai rece, mai introvertit.Am reusit, totusi, sa-l determin sa comunice cu mine, desi nu a fost usor si cand credeam ca lucrurile decurg frumos...gesturile lui au inceput sa ma raneasca.Initial am dat vina pe faptul ca petrecem prea mult timp impreuna, momentat niciunul dintre noi nedesfasurand nici o activitate.Cu toate astea, eu imi exprim afectiunea in fiecare clipa, iar el pare oarecum sufocat.Nu imi face complimente, nu ma imbratiseaza prea des si nu ma alinta asa cum eu mi-as dori. Oare ar trebui sa accept faptul ca el e un tip mai pragmatic si eu poate prea romantica pentru el? Sa renunt la relatia asta inca nu sunt pregatita, dar nici energie sa las de la mine, sa fiu eu cea optimista tot timpul parca nu mai am. Mi-as dori sa fie el cel care sa imi mai ridice si mie moralul, sa-mi faca declaratii si sa ma faca sa simt ca ma protejeaza indiferent de circumstante(pentru ca pana acum doar viceversa era valabila). De iubit ma iubeste, il cunosc indeajuns incat sa simt si sa cred ce imi spune.Increderea reciproca exista, mai putin afectiunea reciproca constanta. Oare are rost sa lupt in continuare sau mai bine renunt, oricat de dureros ar fi?

Stiai de la inceput in ce lupta te-ai inhamat; du-o pana la capat daca il iubesti!

Exista oameni care nu isi pot exprima sentimentele pentru ca le este teama sa nu fie raniti tocmai de asta isi construiesc o armura pentru a parea mereu stapani pe situatie
Eu zic sa ramai alaturi de el pentru ca desi nu recunoaste asta are nevoie de iubirea si sprijinul tau
Bafta

Veronica draga, stii cum e lupta cu morile de vant? Zadarnica!

Gandeste-te ca, tu vei fi in permanenta frustrata de lipsa lui de afectivitatea, de felul lui necomunicativ de a fi.
Stii. noi femeile avem nevoie sa ni se spuna uneori. Ne plac si faptele, dar ne incanta vorbele, oricat am spune ca nu-i asa.


Poate ca este prea inchis, prea enigmatic pentru tine. Nu cred ca vrei sa te trezesti peste ani alaturi de un om ursuz si inchis in el.
Eu traiesc cu impresia ca, o pereche frumoasa nu-i formata din contraste, ci din persoane asemanatoare.

Eu zic sa lupti pentru el!

Trebuie să ştii că nu îl poţi schimba. Aşa e el! Fie îl accepţi, fie îl laşi. Asta depinde doar de tine. Mă gândesc că s-ar putea şi să te fi legat foarte mult de el pentru că ai trecut prin acele decepţii şi consideri că ai ajuns la o vârstă şi că trebuie să faci pasul acesta. Cum vă înţelegeţi? Îţi place relaţia pe care o ai? Dacă vă înţelegeţi bine şi relaţia este ok luptaţi pentru relaţia voastră. Am totuşi impresia că tu îţi pui semne de întrebare asupra relaţiei. Ce nu îţi place? Ce nu merge? E prea rece şi ai nevoie de o persoană mai caldă? Nu cred că se va putea schimba. Dacă nu îţi ajunge afecţiunea pe care ţi-o oferă, poate ar trebui să cauţi în altă parte. Din altă ordine de idei... dacă cunoşti pe cineva, până să ajungeţi să fiţi apropiaţi va mai dura. O despărţire în momentul acesta din câte scrii ar fi destul de grea. În cazul acesta ai putea să începi să te redescoperi şi să îţi ocupi timpul cu diferite activităţi şi încet încet să te îndepărtezi de el. În felul acesta îţi vei face despărţirea mai uşoară.
Sunt multe de discutat pe subiectul acesta. Acum am observat ceva în întrebarea ta. Ai putea să mergi la el şi să îi spui ce ai scris aici. Vorbiţi deschis, spune-i că ai vrea să îţi ridice moralul, să îţi facă declaraţii, să te protejeze. Vezi ce reacţie are! Vezi dacă îşi doreşte relaţia asta şi e dispus să facă asta pentru tine. Într-o relaţie există 2 persoane şi ambele trebuie să lupte pentru relaţia respectivă. Vorbeşte întâi cu el. E posibil să nu ştie şi să nu îşi fi dat seama de asta. Ar fi foarte bine dacă i-ai spune. Mult succes!
P. S. Dacă vrei poţi să îmi trimiţi mesaj pe privat să mai vorbim.

Daca il iubesti il accepti asa cum e...

Draga Veronica, nu sunteti defecti nici tu nici viitorul tau sot. Fa rost de o carte ce se numeste Personalitate Plus, de Florance Littauer, acolo vei intelege de ce tu esti si simti intr-un fel si de ce el in alt fel. Nu are legatura cu zodiile, este o carte despre cum sa-i intelegi pe altii cunoscandu-te pe tine. Curaj si bafta. Corina

Fiecare om e diferit-asta e sigur. Daca prietenul tau nu te iubeste asa cum vrei tu, asta nu inseamna ca nu tine la tine cu tot sufletul lui. Eu zic sa il accepti asa cum e el si cu calitati si cu defecte.Probabil si tu ai destule pe care el ti le accepta.Nu incerca sa il schimbi pentru ca aceea persoana trebuie inteleasa, nu judecata sau schimbata.Incearca sa vorbesti cu el, insa nu il stresa, probabil ca are si el gandurile sale. Daca nu se schimba, asta este.Nu este o idee sa renunti la el, mai ales daca il iubesti si daca sentimentele sunt reciproce.Iti doresc multa bafta.Si ai incredere ca o sa fie bine! Nu te astepta la schimbari peste noapte, ci ai multa rabdare. Dumnezeu stie ce face!

Da, e naspa mai incearca si tu si daca nu. lasa-l

Nu stiu ce te-as sfatui! De preferat daca tu spui ca il cunosti in de`ajuns si spui ca te iubeste, incearca sa-l "pacalesti" ca vrei sa va despartiti din cauza motivelor spuse de tine si vezi reactia lui. Daca el va fi de acord inseamna ca nu l`ai cunoscut destul de bine iar daca va fi revoltat impune`i schimbarea!