Sunt gravida in 6 luni si am 19 ani..inca nu i-am zis mamei mele..pentru ca nu ar fi de acord..nu stiu cum o sa fac. iubitul imi este alaturi si el o sa vrea sa locuim impreuna.dar mama mea nu o sa fie de acord.o sa imi spuna ca ea ar fi vrut altceva pentru mine si viitorul meu si ca nu imi va fi bine..imi e mila de ea sa stiu ca o sa trebuiasca sa o las si sa plec cu iubitul meu pentru ca e singura, dar ea nu o sa inteleaga niciodata ca il iubesc si chiar daca am doar 19 ani, el si viitorul nostru bebe e tot ce imi doresc.voi cum ati proceda? cum sa ii explic? ..ati pleca cu iubitul sau ati incerca alta solutie? multumesc anticipat :*

Este foarte bine ca iubitul ti-a ramas alaturi, asta inseamna ca te iubeste cu adevarat. Parerea mea, este sa-i spui adevarul mamicii tale si sa nu te judece. Ca orice mama, ii va parea rau ca nu-ti continui studiile. Te va ajuta in cresterea micutului, nu te indeparta de ea si nu fugi de acasa. Nastere usoara!

Plecatul cu iubitul tau ar fi ultima solutie, incearca sa vorbesti mai intai cu mama ta, poate la inceput nu va fi fericita la ce o sa auda de la tine dar pana la urma va accepta situatia

Și asta se întâmplă când oamenii nu sunt întregi la minte.
Fată dragă, când la 19 ani nu ai tupeul să îi spui mamei tale că ești însărcinată avortul era singura soluție, păcat că e prea târziu.
Oh, ce fericire, o să ai un copil. Cu ce o să îl crești? Cum o să faci și facultate și o să stai și cu copilul? Și dacă nu ai facultate unde intenționezi să te angajezi, că în zilele noastre nici oamenii cu facultate nu prea găsesc loc de muncă. Un copil e scump, de unde o să ai bani de scutece, haine, cărucior, jucării și alte tâmpenii? De unde o să ai bani să locuiești singură, să te întreți, să plătești facturi? Ești inconștientă și nu știu dacă mă amuzi sau chiar îmi e milă de tine. Spune-i mamei tale și dă-l spre adopție, asta dacă nu vrei să stați împreună pe străzi, că la cât de naivă ești cam asta îți e soarta.

Nu ai de unde sa stii cum va reactiona mama ta. Spune-i adevarul! Pana la urma tot va intelege. Incearca sa te incurajezi pe tine insuti si sa gandesti pozitiv, si in plus esti majora poti sa faci ce vrei cu viata ta, nu mai depinzi de mama ta.
Nu trebuie sa ii mai ascunzi adevarul, pentru ca va fi posibil sa se supere pe tine cand va afla ca i-ai ascuns mult timp adevarul.
Daca te iubeste, te va intelege! Sper ca te-am ajutat! Succes! Si nu uita : Gandeste pozitiv!

Mi-as lua iubitul si as discuta cu mama mea. I-am spune ca suntem dispusi sa ne asumam raspunderea pentru copilas si ca vrem sa ne casatorim.
Viitorul tau nu va fi chiar distrus. Dupa ce copilul va implini un an sau doi vei putea sa iti reiei studiile. Nu e ca si cum ai avea 15 ani si ai fi pe clasa a9a sau a10a, poate chiar exmatriculata din pricina sarcinii.
Trebuie neaparat sa va casatoriti si sa va mutati impreuna. De preferabil singuri.
Esti foarte norocoasa pentru ca beneficiezi de sprijinul iubitului tau. Daca ai avut maturitatea sa iti alegi un asemenea iubit, inseamna ca o sa reusesti si sa cresti acest copil!

In primul rand mi se pare ff ciudat ca mama ta sa nu observe ca esti in 6 luni.....Pentru o mama iubitoare si avand comunicare deplina cu fata ei ar fi trebuit sa observe fara sa ii spui tu.In al doilea rand nu iti este rusine cat frica de reactiile ei..Adevarul este cea m ai bhuna minciuna. daca iti cunoaste iubitul invit-o in trei la o cina festiva la un restaurant..Si dati-i intai vestea ca vreti sa va casatoriti si apoi ca esti insarcinata.Din reactiile ei poti sa iti dai seama daca merita sau nu continuarea discutiei. Oricum deciziile sunt numai ale tale si responsabilitatile la fel..asuma-ti asta si fii cu capul sus daca ai facut ce ai simtit.Este f important sa e simti bine cu tine.Gnadurile,ipotezele nu fac decat sa iti mareasca derpesia iar copilul tau are nevoied e linistea si echilibrul tau.

Ai 3 luni la dispozitie...casatorestete cu el. Intr-o luna o sa o convingi pe mama ta sa te lase sa te casatoreste cu el si cam ai sa o rezolvi putin treaba. Al-2-lea pas e sa te muti cu el si apoi cand o sa vina copilul tine-l departe de mama ta daca nu o sa fie nici atunci de acord pentru ca copilul simte ca nu este dorit si o sa aiba probleme cand o sa fie mare. Dar copilul este facut din greseala? Daca da ai cam comis-o si in privinta cu viata copilului...in a6-a luna nu poti sa faci avort.

Buna si sa aveti o viata frumoasa alaturi de ingerasul care va veni! Cred ca trebuie sa vorbesti cu mama ta, caci nu ai de unde sa stii cum v-a reactiona in fata unui fapt implinit.Nu te lasa afectata de prima ei reactie, caci s-ar putea sa mentina un timp supararea.In 90% din asemenea situatii, parintii revin asupra primei reactii, daca aceasta este negativa.Ar fi bine sa fi impreuna cu iubitul tau cand ii veti da vestea, ca acesta sa dea dovada de responsabilitate.Curaj,si sunt convins ca pana la nasterea ingerasului mama se va obisnui si va accepta ideea.Fiti fericiti!

Nu vreau eu sa fiu cel negativist dar hai fie: CE A FOST IN CAPUL VOSTRU? de asta spun mereu ca sunt unele persoane care nu trebuie sa faca sex! in cazul vostru VOI! pe bune la 19 ani copil? tu ai lucrat vreo zi? asta ca sa lamurim aspectul asta: nu stiu daca prietenul tau lucreaza sau nu... dar cu ce o sa intretineti un copil? plus ca mai trebuie sa platiti si chirie si intretinere si celelalte cheltuieli ale voastre... dragostea nu e de ajuns intr-o relatie matura ca sa functioneze pe termen lung, trebuie sa va mai si intelegeti si sa aveti teluri comune, si da banii chiar conteaza, pentru ca lipsa lor duce la tensiuni, la certuri si inevitabil la despartire.
ca sa iti raspund si la intrebari:
si o intrebare pentru tine: ce cariera de viitor somer crezi tu ca o sa ai? ai 12 clase! ca ce crezi ca te poti angaja? mai sus de vanzatoare la un magazin si sa faci 1.000 lei (in cel mai bun caz) huh?
toata lumea aaaa vai o sa fac un copil... yey ce dragoste si ce fericire, dar de fapt strici viata a 3 persoane, a ta, a "iubitului" si a copilului.
ma rog acum o sa ma injuri si o sa spui in mintea ta: eee lasa ca stiu eu mai bine, ca nu are cum sa se intample asa si chestii d`astea! dar undeva adanc in cerebelul tau ideea asta incolteste!
si ca sa vezi ca stiu despre ce vorbesc: sa stii ca si eu am avut probleme cu ai mei, si nici nu locuiam cu ei... si pe scurt ne-au reprosat (mie si prietenei mele) mai multe chestii, si am luat decizia de a ne muta din apartamentul pe care ei l-au pus la dispozitia mea. si se fac mai mult de 18 luni de cand vorbesc cate 5 minute la telefon cu ei o data la 2 saptamani. iar da cand am plecat a fost cam nasol... dar usor usor ne-am revenit si stii de ce? pentru ca am avut posibilitati financiare! eu am deschis o firma care merge bine, ea a gasit un job bun si bine platit, si acum stam la casa. dar de ce am putut sa facem toate astea? pai eu am deschis firma cu un imprumut pe care l-am facut si primele 6 luni nu am avut efectiv nici un ban in buzunar, ne plateam facturile si atat, si am putut face asta pentru ca nu aveam nici o obligatie, fara copil fara nimic, daca nu mergea asta este nu am pierdut nimic! iar ea are facultatea si masterul luat si lucreaza in domeniu deja de 4 ani!
asa ca: te asteapta vremuri nasoale rau de tot!
aaa "felicitari pentru copil!"

Tu crezi ca esti capabila sa cresti un copil? Eu cred ca nu, mai ales ca nu ai avut suficient curaj si bun-simt sa-i spui pana acum mamei tale. Ai avut cateva luni la dispozitie. E foarte urat din partea ta. Iti lasi mama si o potentiala viata frumoasa pentru un penis. Sanatate tie si copilului.

Buna! In primul rand sincerele mele felicitari ca ai pastrat copilul! In al doilea rand, mama ta te va intelege, toate mamele ne inteleg, chiar daca noi nu credem asta! Pana la urma tot vrea sa te vada fericita, nu? Convinge-o ca tu, cu baiatul asta esti cea mai fericita! Spune-i ca vrei sa te mariti cu el si o sa ai un copil! Spune-i ca esti destul de responsabila, doar esti majora, nu? Eu as pleca cu el, dar convinge-o ca o vei vizita si ii vei duce nepotelul de multe ori sa se joace cu buni. O sa gasesti o solutie, pana la urma voi veti avea un final fericit, crede-ma! Funda?

Iubita in primul rand nu face avort e 100% gresit! Spune-i mamei tale ca esti majora si ca asta e decizia ta cu viata, ca ai un viitor si ca un copil trebuie sa aiba si mama si tata pentru o crestere mai buna! Ca o vei vizita si ca o vei suna! Sanatate pentru tine bebe si iubit! Mult succes!

Complicata situatia si imi pare rau pentru tine. Eu zic ca ar trebui sa vorbesti cu ea sincer si sa-i spui tot ceea ce gandesti. Mama ta este de asemeanea "cea mai buna prietena a ta", sau asa ar trebui sa fie. Varsta de 19 ani nu este atat de "frageda", esti majora dar trebuie sa tii cont si de parerea ei, oricare ar fi ea pentru ca mai mult ca sigur, iti vrea binele. Nu stiu cat te-am putut ajuta dar mult succes!

Eu as locui cu mama ta si cu iubitul tau ai putea sa ai grija de copil cat si de mama ta

Va multumesc pentru sfaturi..acum sunt fericita, am o fetita de 2 saptamani, locuiesc cu iubitul si familiile noastre sunt foarte incantate de micuta inclusiv mama mea