Am avut probleme de familie de cand am fost mica. nu am avut tata. pentru ca tata era un mare vagabond, curvar si betiv, o batea pe mama mai tot timpul, eu nu prea tin minte asta, pentru ca eram destul de mica, dar mi sa povestit. pana la o varsta mai inaintata vorbesc de vreo 12-13 ani, mama ne batea pe mine si pe sora mea, beea prea mult alcool, daca nu fuma era super nervoasa, vorbea foarte urat cu noi.nu puteam sa aducem prietene acasa la noi pentru ca mama ne facem tot timpul de ras.si multe altele. oare care a fost cauza? atatea batai care le-a suportat mama in tinerete oare a cauzat comportamentul ei oribil? sau se simtea singura? pentru ca nici acum nu s-a recasatorit. acum am varsta de 21 de ani. nu mai am probleme de genu, pentru ca locuiesc singura in italia, mi-am luat pur si simplu viata in maini p ca nu mai suportam viata de acasa. dar totusi, stau si ma gandesc la cosmarurile oribile prin care am trecut de-a lungul timpului. vreau o parere, a mai trecut cineva prin asa ceva? care ar fi cauza? va multumesc anticipat!

Se pare ca ai avut parte de o experienta neplacuta atit legata de tatal tau cit si de mama ta. deci daca e normal sa le cauti scuze ideea e ca au fost parinti nepotriviti care nu si-au facut datoria.
dar nu incerca sa-i intelegi, daca ai scapat de ei bravo tie, nu incerca sa rationalizezi pentru ca le-ai da un motiv, fii doar fericita cu viata pe care o ai.

De cele mai multe ori victimele, din cauza traumei repetate, devin la randul lor agresori.Mama ta din cate mi-ai spus a suferit niste traume subumane si asta a dus la o schimbare brusca a comportamentului.De obicei,cei care au fost traumatizati,incearca sa previna o alta trauma,comitand o alta. Faptul ca va batea pe tine si sora ta, este rezultatul unei incarcari nervoase adunate de-a lungul timpului (cat a trait alaturi de tatal tau), dar si a unei reminescente in psihicul ei inca nevindecat complet.Asemenea "experiente" perturba functionarea normala a psihicului si orice actiune de nesupunere a voastra in fata ei, era considerata de ea ca o noua amenintare.Probabil ca in subconstientul ei se putea gandi ca maine-poimaine si voi ve-ti ajunge sa o bateti, sa o injurati sau sa nu o respectati.Este vorba despre trauma care nu trebuie sa se mai repete ...si de aici si pornirile impotriva voastra

Ma gandesc ca cauza ar fi urmatoarea :

Mama ta, a vrut sa va tina pe voi 2 din scurt. Ea stie ca tatal vostru nu a primit o educatie prea buna si a fost lasat sa fac ce vrea si vrea sa fie sigura ca voi veti fi niste "sfinti". In + vrea sa fie sigura ca nu veti face aceeasi greseala ca ea sa va alegeti persoana gresita cu care sa va impartiti viata. Daca te-ai pune in locul ei vei vedea ca va vrut doar binele. In + faza ca era nervoasa probabil din cauza amintirilor si alcool'ul pentru a-si ineca amarul si a uita de tot si toate.
Eu una cred ca va vrut binele.Si avd ca rezultatele ei au dat roade deoarece esti o femeie in toata firea care se descurca cu propria viata.
Numai bine:*

Buna! Eu cred ca din cauza mariajului ei esuat, se simtea singura si ranita. Poate chiar a tinut la tatal tau insa comportamentul sau a indepartat-o de ea, si a ajuns singura. A ramas singura cu voi, ea a trebuit sa va creasca singura, sa munceasca ca sa aiba ce sa va puna pe masa. Poate era nervoasa pe el, ca a lasat-o sa se descurce singura, si isi revarsa nervii pe voi, prin bataie, tigari, alcool, cam asta ii cauza, sa uite deproblemele cotidiene.
Asta este parerea mea, era singura si acest lucru o nemultumea, a avut un mariaj esuat din care au rezultat doi copii, a ramas numai ea cu voi, probabil acest lucru a marcat-o psihic.
Sper ca te-am ajutat, iti doresc numai bine!

Nu stiu ce sa iti spun decat ca ar fi bine sa uiti de trecut, sa nu te mai gandesti la el, sa traiesti in prezent si in viitor, sa lasi tot raul deoparte, sa nu te mai gandesti si cel mai important, sa iti ierti parintii pentru ca nu stii ce era in mintea lor, si nu te mai gandi care ar fi cauza tuturor intamplarilor de atunci. stiu ca suna usor dar e foarte greu de fapt sa faci asta... dar e mai bine asa. iti spun asta pentru ca sunt sigura ca nu ai trecut peste asta, si nu cred ca se poate intampla asta in totalitate. dar se poate, totul consta in puterea de a iubi, de a ierta, de a uita. pana la urma astea sunt mai importante decat ura, frica, ranchiuna etc. si ai putea incerca sa vorbesti cu mama ta, sa incerci sa o asculti, sa o intelegi, sa o iei asa cum e, pana la urma e mama ta, va iubeste.
ar fi multe posibilitati pentru care mama ta se purta asa... faptul ca tatal se purta asa cu ea a facut-o sa se simta neajutorata, fara sprijin, iar faptul ca erati si copii omului care a facut-o sa sufere atata timp, ii aminteati de el si probabil ii parea rau ca sunteti copiii lui, mentionez, ii parea rau, regreta ca sunteti copiii lui, nu ca sunteti voi copiii, daca intelegi ce vreau sa spun. (stiu ca suna aiurea) si isi varsa amarul pe voi...

Bună! Îmi pare sincer rău pentru tine. Nimeni nu merită să treacă prin aşa ceva. Probabil că mama ta s-a apucat de băutură din cauza şocului prin care a trecut şi din cauza vieţii sale. Nimeni nu îşi doreşte să aibă o astfel de viaţă aşa că nu ar trebui să o învinovăţeşti prea tare
Nici eu nu am avut o adolescenţă prea fericită, dar asta e. Mă gândesc întotdeauna că după nişte nori negri va ieşi soarele. Aşa va fi şi în vieţile noastre.
Toate nefericirile noastre vor fi compensate cu fericirile care vor urma. Eu zic să fii puternică în continuare, speranţa moare ultima. Poate că mama ta se va schimba. Dar actualul soţ al său ce spune?
Baftă, şi îţi doresc tot norocul din lume.