E o peveste lunga, iar eu unul nu mai inteleg nimic. Nici nu stiu cum sa incep. Mi-a placut din prima clipa de o fata, prima data cand am vazut-o. Apoi dupa 2 luni am vorbit cu ea din intamplare. E verisoara unui amic de al meu.Eram la o petrecere. El a venit la mine, iar ea era cu el. Au venit amandoi, Am glumit cu ea, am vorbit, dar nu mult. Apoi dupa 1 saptamana s-a bagat in seama cu mine pe facebook, dupa ce i-am dat like la o poza. Am inceput sa vorbesc cu ea. Am vorbit 1 saptaman, iar apoi s-a suparat pe mine pe chestia cu care nu aveam nici o legatura, Iar in timpul ala in care am vorbit cu ea eu am inceput sa ma indragostesc de ea, mai ales ca mi-a placut de ea din prima clipa. Era suparata pe mine, am incercat sa o fac sa inteleaga. I-am spus ca daca nu mi-ar pasa nu as ma insista atata, iar ea m-a intrebat ca e ce imi pasa, iar eu i-am spus, pentru ca o plac. Nu ma crezut. Apoi dupa ceva timp, a urmat alta faza. Pe facebok, o fata( eu unul cred ca era fb fals) i-a spus ca ea este intro relatie cu mine, si i-a s-a luat de ea si i-a spus sa ma lase impace. Atunci ea mi-a trimis mesaj, si mi-a spus. " Imi spui ca ma placi, dar tu esti intro relatie cu cineva" s-a suparat si iar am incercat sa o fac sa intelegeaga. Peste ceva timp am intrebat-o daca vrea sa ne vedem. A acceptat, iar atunci cand ne-am vazut, ea nu putea sa ma priveasca in ochii, cand vorbea cu mine se uita in alta parte. Am intrebato de ce si mi-a zis ca am ochii aia albastri, iar ei ii plac ochii albastri. (ceva de genu). Din toate astea ea mi-a dat impresia ca ma place. Iar eu ma indragosteam de ea pe zi ce trecea. Apoi cineva mi-a spus ca are prieten, cand am intrebat-o imi spunea ca nu, ca nu are. Am crezuta, dar mai tarziu cand am inceput sa fiu din ce in ce mai suspicios. Apoi dupa ce s-a intamplat o faza, la care ma suprat, atunci mi-a spus ca tine la mine si ca ii pare rau pentru ca tot timpul in care m-a suparat. Eu am crezuta ca tine la mine. Desi de cate ori se supara pe mine puteam sa o las balta pentru ca eu nu aveam nici o legatura cu chestiile ale, dar nu am putut. Apoi am inceput sa devin din ce in ce mai suspicios ca ea are prieten. Apoi am intrebat pe cineva care stia sigur, iar acea persoana mi-a spus ca da, are. Cand am intrebat-o din nou continua sa ma minta, ca nu are. Atunci nu am mai crezuto, si i-am spus ca de ce se joaca cu sentimentele mele, de ce vrea sa-si bata joc de mine. Intr-un final, totul a iesit la iveala. Am intrebato din nou daca ma place. Nu vroia sa imi spuna, dar intr-un final dupa ce am tot insistat, a recunoscut ca nu ma place si ca nu vroia sa imi spuna, pentru ca ma ranise destul. Cand am auzit asta parca totul s-a pabusit. Ea mi-a spus ca nu vroia sa imi spuna ca are prieten pentru c nu vroia sa ma raneasca. Desi ea, spunea ca nu ma crede ca o plac MI-a spus ca tine la mine, dar m-a mintit. Inainte sa vorbesc eu cu ea, majoritatea baietilor cu care a fost imrepuna, nu au iubita au mintit. Iar ea mi-a spus atunci cand i-am zis prima data ca o plac, ca nu ma crede pentru ca a luat de prea multe ori "teapa". Acum nu mai inteleg nimic. Eu m-am indragostit ca prostu de ea, mi-a dat imrpesia ca ma place dar, ea nu ma placea/place. Si-a cerut scuze, mi-a spus ca nu a vrut sa ma raneasca, dar scuzele nu-si au rostul. O iubesc foarte mult, si nu mi-o pot scoate din cap. Mi-a placut din prima clipa de ea, si imi va fi greu sa o uit. Imi e greu sa renunt la ea, foarte greu. Sincer nici nu stiu daca ei ii place de prietenul ei, Ea mi-a zis ca nu era impreuna cu el, cand eu I-am spus ca o plac, dar atunci nu macrezut si ca apoi el I-a spus ca o iubeste. ma gandesc ca mai mult iubeste bunurile materiale. Nu-l cunosc dar stiu ca are o motocicleta, iar ei ii plac motocicletele, si poate ea iubeste asta. Ce credeti ca ar trebui sa fac? CE parere aveti in legatura cu tot? Scuzati-ma pentru greselile de ortografie, dar m-am cam grabit, si fara jigniri. Deci ce credeti? Tin foarte mult la ea. Credeti ca ar trebui sa continui? Eu unul nu pot sa renunt, nu cred ca vreau.Dar, poaate ca ar trebuie, deci?

Este triat ceea ce ti s-a intamplat te inteleg perfect as vrea si eu ca baiatul pe care il plac sa ma placa si el pe mine macar 1% din cat il plac si tin eu l a el dar na
Eu am renuntat la el, mi-am zis ca daca tin la el cu adevarat sa il las sa fie fericit cu altcineva daca cu mine nu se poate pentru ca el nu simte la fel
Stiu cum e nu poti sa o scoti din cap; adormi cu ea in cap te trezesti cu ea, ai impresia ca e langa tine, dar nu e
E dificil, dar mai vorbeste cu ea poate te place, NU RENUNTA, poate face pe inabordabila; mai incearca si tu vreo cateva saptamani daca nimic din partea ei, atunci las-o sa fie fericita langa altcineva poate ca e mai bine, si intr-o zi iti vei gasi si tu adevarat jumatate
Sper sa fii fericit

Evident ai nevoie de cineva care sa te asculte, daca ai mai multe de spus in legatura cu povestea ta de iubire imi poti lasa un raspuns, mi-ar face placere sa te ascult si de ce nu daca pot sa te si ajut

Eşti într-o situaţie cam dificilă. Soluţie la problema ta aş avea una; însă nu ştiu dacă poate fi aplicată. Ce ami indicat ar fi ca tu şi fata respectivă să vă întâlniţi la un suc şi să vorbiţi despre ce simţiţi unul pentru altul. Este adevărat că poate nu va fi de acord. însă încercarea moarte n-are. Fata aceasta pe care tu o placi ar putea fi în două feluri:
-fie o persoană rănită şi delicată care a fost rănită de multe ori încât îi este frică să iubească.
-fie o persoană materialistă care îşi urmăreşte porpriul interes.
Între aceste 2 lucruri balanţa este 50% 50%: Cu alte cuvinte doar pentru că o iubeşti/placi nu trebuie să înclini spre prima opţiune (deşi este greu). Iar legat de acel băiat poate fi ori un băiat de treabă care o iubeşte sau un tip care doar caută distracţie (tind spre a doua mai mult, însă nu am de unde să ştiu sigur). Iar pentru a te mai scoate un pic din încurcătura sentimentală prin care terci o să îţi spun ce mi s-a întâmplat mie:
Sunt în primul meu an de liceu. Când am fost în gimnaziu am fost mereu de batjocorită din cauza faptului că eram eu. Adică mă îmbrăcam, aveam pasiuni şi mă comportam mai,, special" spre deosebire de celelalte fete,, frumoase". Adică, iubesc fotbalul şi mottocicletele; lucru care se datorează faptului că mama mea a murit când m-am născut şi m-a crescut tata +5 fraţi mai mari ca mine. Într-un cuvânt sunt,, semi-băieţoasă" însă şi eu port fuste (în limita bunului gust) etc etc. Faza este că în copilărie lucrurile nu erau diferite însă exceptia e fost că am avut un bun prieten, Eric. El îmi lu-a mereu apărarea în faţa celor care m,, necăjeau". Însă când am crescut a plecat în Franţa şi nu l-am mai văuit decât peste 7 ani. Când am intrat în clasa a 7-a aflasem că un nou student se tansferase tocmai din Franţa, student care se dovedise a fi Eric. Toate fetele erau leşinate după el (arată super bine). Eu mă aşteptam să fie acelaşi băiat din trecut însă m-am înşelat amarnic. Din băiatul dulce şi atens ajunsese un nesimit insensibil care vroia să îşi bată joc de orice fată. În momentul când m-a văzut nu m-a recunoscut deoarece când eram mică arătam ca un băiat. Însă acum, părul îl aveam lung (brunet) +purtam fustă (uniforma şcolii). dea ceea când m-a văzut s-a apropioat de mine cu un zâmbet încrezut de,, casanova" şi mi-a spus că sunt drăguţă după aceea a încercat să mă sărute cu forţa. Însă nu prea ea mers deoarece l-am arncat pe spate (crescând într-un mediu atât de masculin ca al meuiei cam tot ce ţine de,, chestii masculine". Aşa se face că am deprins foarte bine,, mişcarea nu te aproapia de mine". ). Însă ca să nu o mai lungesc după ce asta s-a întâmplat drept răzbunare a pus nişte fete să mă arunce de pe scări (aşa se face că nu am putut să merg şi să vorbesc 6 luni). Nu mai voiam să aud nimic de Eric. Însă când ş-a dat seama cine sunt şi ce a făcut a încercat să mă convingă să îl iert şi să accept să fiu prietena lui. Şi deşi a durat ceva timp (1 an mai exact) a reuşit să mă convingă. Primul meu sărut a fost unul foarte special deoarece a fost primit de prima şi ultima mea iubire fix în ziua în care mi-am recăpătat glasul şi am putu să merg perfect normal.
Deci în concluzie, stai liniştit deoarece deşi nu pare aşa lucrurile se vor rezolva. Iar dacă se va întâmpla cumva ca ea să fie aleasa stai liniştit oricine îşi are undeva sufletul pereche.+Fiecare lucru rău poate duce spre un lcuur foarte bun. Spre exemplu eu; cine s-ar fi gândit că o paralizie temporară şi o cpmă de 2 luni vor aduce iubirea în viaţa mea.
Te pup. :*

Esti barbat? Daca da eu sincer nu m-as lasa si as lupta pentru ea.