Eu am in lista Facebook ( de prin 2014) 2 veri de gradul II. I-am regasit dupa multi ani de zile. Unul este in Canada iar celalalt in tara. Am vorbit cat am vorbit, am discutat, cam toate discutiile mele incepeau din initiativa mea. Varului din Canada, i-am scris in fiecare Craciun, Revelion, Sf.Pasti si de ziua de nastere si am mai discutat cateodata cu el. S-a bucurat la inceput când ne-am regasit, dar am observat ca a fost,, un fleac". Cu parere de rau si tristete, observ ca nu se leaga nimic intre noi, suntem straini, nu exista acea legatura de veri, legatura de sange. Nu stiu ce sa cred si cum, ochii care nu se vad se uita, nu exista nimic intre noi. E drept, nici eu nu i-am mai scris nimic, am asteptat, lasat sa scrie si el ceva, sa vad ca e interesat de relatia noastra, ca suntem veri. Ce spuneti, ce parere aveti? Ma doare sufletul, dar cred ca asa cum de aproape 24 ani, nu ne-am vazut si vorbit, asa vor trece inca altii 50 ani, ca si cum nu ne-am sti niciodata. Ar trebui sa renunt la el? Va rog fiti seriosi, sunt pe cale sa iau o decizie pentru totdeauna. Ziceti sa ii sterg pe amândoi din lista? Oricum cu varul din Canada nu cred ca ne vom intalni vreodata si cu cel din orasul meu, poate exista vreo 40% sanse la vreo nunta sau inmormantare sau pe strada sa ne vedem, dar ne vom comporta ca si cum nu ne-am sti, doar un,, salut!" si gata.
Ce spuneti? Sa inchei orice legatura cu ei?

Un inceput de saptamana placut sa aveti!

Daca tot i-ai gasit online, eu zic sa-i pastrezi in lista, ca nu se stie niciodata. Chiar daca vorbim de relatii de rudenie, nu te poti astepta la mai mult, daca ambele parti nu doresc acest lucru. Pana sa refaceti legatura, erati straini, nu va intersectati in niciun fel. E greu sa pastrezi legatura la distanta, chiar si cand e vorba de buni prieteni cu care ai copilarit si pe care i-ai simtit ca frati. Un caz ca al tau a fost si in familia mea. Mi-am dorit sa cunosc un var drept de pe tata. Dupa multi ani, l-am descoperit. Lucrurile au evoluat initial civilizat, la fel ca la voi, dar pana intr-un punct. Simteam ca vrea sa intre cu bocancii in viata mea, intreba intimitati pe care nu le permit oricui si de aceea am pastrat o anumita distanta, fara sa-l resping. Stiam doar ca, daca vorbim online, va pune tot felul de intrebari indiscrete. Pe de alta parte, daca nu dadeam semne online sau la telefon, doar mie mi se reprosa asta, ca nu vreau sa tinem legatura, de parca celalalt nu avea nicio vina si eu trebuia sa iau tot timpul initiativa. Concluzia: am ramas ca in momentul in care nu ne cunosteam.
Depinde ce asteptari ai de la ei. Sincer, voiam doar sa-l cunosc, sa stiu cum arata. Poate ca pastram si acum legatura, daca lucrurile stateau altfel. Daca nu insista, daca nu se grabea sa cream "pe repede inainte" o relatie de amicitie intre doi veri, probabil vorbeam si acum cu el online si pe mobil. Asa a fost sa fie...
Trebuie sa intelegem ca fiecare are viata lui si ca nu putem intra cu forta in existenta cuiva, daca nu se vrea acest lucru de ambele parti, indiferent de motive.
Timpul le rezolva pe toate; in bine sau in rau.