Ce vremuri traim, ce oameni, rude avem! Spuneti-mi si voi sunteti intr-o asemenea situatie? Sunt trist, nu mai inteleg nimic, nu stiu cum s-a ajuns pana aici si daca mai sunt sanse de revenire, de insanatosire a relatiilor. Toti suntem distrusi, imprastiati in toata lumea, s-au ridicat ziduri inalte intre noi, parca nu ne mai cunoastem. Vorba aceea,, ne mai vedem la nunti si inmormantari si poate nici asa". Poate ca va voi plictisi ce voi scrie, dar simt nevoia sa zic.

Ce trist... am atatea neamuri (unchi, matusi, veri, verisoare) si nu ne vedem niciodata. Din ce-mi amintesc pe moment am 12 veri si parca nici nu suntem nimic. Imi pare rau ca suntem un neam asa mare, nu avem nici o legatura. De ce mai avem veri, matusi, unchi, rude? Pentru ce? Noi, oamenii parca suntem nebuni, nu mai stim nu ne mai intereseaza nimic. Eu incerc sa mai readuc totul la viata, sa insanatosesc relatiile, dar nu reusesc nici 5 %, totul este in zadar. Suntem atat de reci unii cu altii, in nepasare, in ceata.

Probleme : cândva iti era mai mare dragul sa mergi la unele matusi, sa stai cateva zile in vizita. De cativa ani (5 ani) suntem certati. Ne-au cerut imprumut 100 milioane, si au zis ca ni-i vor da inapoi. Nu ni i-au dat nici pana in ziua de azi, desi au mai cerut, ne-au amagit mereu. Sunt intr-o situatie extrem de dificila, au datorii pana peste cap din cauza copiilor lor, sunt certati cu toata lumea, asa ca relatiile au inghetat, nu am mai vorbit.

O alta matusa are probleme cu fiul ei, vrea sa ii ia casa, terenul, sa o dea afara. Fiul ei e de nerecunoscut. Si-a facut casa langa ea, dar nici macar nu sta acolo, zice ca vrea si terenul mamei lui, sa se mute. Au ajuns pana la tribunal.

Am rude in Canada. Doar o singura data ne-am vazut prin 2004. Pacat ca suntem rude, nu le meritam. Parintii mei, la fel, nu doresc sa mergem nicaieri in vizita la rude, la neamuri. Recent, am gasit pagina de Facebook a varului meu din Canada, vorbim, dar foarte rar. Parintilor mei nu le pot zice ca vorbesc, am gasit rudele de acolo, mi-e teama de ce va fi. Stim doar atat,, Avem rude in Canada" dar nici macar nu ne intereseaza de ei. Mi-e teama mai noi, de faptul ca am aflat de la parintii mei ca unchiul meu, adica bunicul varului din Canada, pe vremuri a fost la CAP, membru de partid! Vara aceasta au venit in vizita in Romania. Ma gândeam ca poate vor trece pe la noi, la unchii lor, dar nici vorba de asa ceva. Poate ca si varul meu i-a zis tatalui lui ca vorbeste cu mine, si i-a interzis si lui, sau i-a zis,, Da-le pace...". Nu stiu ce sa mai cred, desi nu as vrea sa cred ca e adevarat ce gândesc.

De cativa ani, nu mai vorbesc nici cu alti veri de-ai mei, nici ei nu vorbesc. O sa fiti socati când va zic cauza :,, Parintii lor tin cu PSD, sunt pesedisti, lucreaza la PSD". Mi s-a interzis sa vorbesc cu ei. Nici ei nu vorbesc. Pana aici s-a ajuns.

Uite asa pot continua cu multe cazuri, lista nu se mai termina. Toti cu toti suntem certati, avem o problema. De ce? De ce suntem atunci rude? Pentru ce ? De nimeni nu ne place (parintilor mei in general. Nu ca nu ar avea dreptate, dar...). E prea mult ce se intampla.


Va multumesc si sper sa nu fiti si voi in situatia mea dificila. Care aveti neamuri, relatii bune, bucurati-va de ele! Mi-as dori ca relatiile sa fie frumoase, calde, sa vorbim, sa ne întâlnim, sa fie pace si voie buna. Poate ca intr-o zi... sau niciodata! Eu putere, sperante de impacare nu mai am. De ce s-a ajuns pana aici? Ce se intampla?

Bună.

În primul rând, îmi pare rău pentru această situaţie.
Cred că s-a ajuns până aici pentru faptul că oamenii nu mai au aceeaşi gândire ca şi înainte, când se ajutau între ei şi erau uniţi.
Probabil că şi rudele tale îşi văd strict de familiile lor conjugale şi cam atât.
Nu poţi schimba lucrurile, iubire, prietenie, apropiere cu forţa nu se poate, trebuie să vină din partea amândurora.
Cred că în societatea în care trăim, peste tot e la fel ca şi la tine, cu siguranţă puţine familii numeroase mai sunt unite.
Trebuie să îi tratezi pe fiecare exact aşa cum te tratează ei pe tine şi să-ţi vezi doar de părinţi şi fraţi sau surori dacă ai.

O zi plăcută!

Salut, nu stiu daca te ajuta cu ceva dar nici eu parca nu ma mai inteleg cu rudele. In Romania am 2 veri si o verisoara.Cu verisoara mea mai vorbesc de sarbatori si cam atat.Eu as vrea sa vorbesc cu toti, dar ei nu vreau cu mine.Nu stiu ce se intampla sunt reci, ma tin la departare.De asemenea de vreo 2 ani cred, sunt certat cu bunica din partea tatalui care nu ma mai primeste in casa si are o parere foarte proasta despre mine(ca sa nu zic altfel). De ziua mea ma intalnesc cu tata in oras, imi spune la multi ani si imi da un pachet, apoi la revedere.Parca suntem traficanti! Am o gramada de veri si rude in Lituania pe care nu o sa-i vad niciodata.Am vorbit o singura data pe facebook cu unul din ei dar omul pur si simplu nu vroia sa vorbeasca cu mine, era foarte ciudat.Asta a fost tot. Mama nu mai e de patru ani, cu ea ma intelegeam perfect.A trait sa ma vada casatorit, apoi s-a dus pe neasteptate.De atunci am divortat, nu-mi gasesc job din cauza crizei, din cauza ca am doua hernii, una operata cealalta nu, ligamentele incrucisate de la piciorul drept terminate, platfus si nu am Experienta! Pagubele se tin scai de mine orice as face, nu mi s-a mai intamplat nimic bun de ani de zile.Am facut o firma si nu a functionat deloc, tot platesc la ea trimestrial ca sa nu am probleme.Tot ce am vrut sa fac nu mi-a reusit.Am obosit sa mai lupt, astept pur si simplu sa vina ziua CEA BUNA, dar ea nu vine.In prezent ma sustine doar bunica de 87 de ani bolnava de leucemie si cu o tija in picior, de abia se poate misca saraca.Ne ajutam unul pe altul cum putem dar ea si eu suntem ingroziti de viitorul meu.Un viitor foarte negru dupa cum se vede.Incearca sa gasesti putere si sa accepti ca uneori ce ne dorim nu se poate.Nu zic ca eu am reusit, doar ca probabil am obosit psihic sa mai lupt cu atatea himere si iluzii si vise neamplinite.Iti doresc multa putere, sa nu te mai lasi coplesit, trebuie sa treci peste, alta cale nu cred ca e.Lumea s-a schimbat in rau de la o vreme si nu mai gasesti un om cu care sa te intelegi.Din pacate asta e realitatea noastra si n-avem ce face.Stai langa cei care te asculta, te inteleg si poate te pot ajuta, restul lasa-i in pace daca te tin la respect(parerea mea).Iti doresc sa ai multa putere(cea mai grea lupta este cea cu tine insuti)sa lasi deoparte ceea ce nu se poate face, pace si intelegere si nu in ultimul rand multa sanatate, ca e mai buna decat toate.

Buna! E trist intr-adevar cum ajung oamenii. Pana si animalele sunt mai apropiate decat oamenii in zilele noastre, in majoritatea cazurilor! Politica si banii au devenit mai importante decat viata insasi. Pentru unii e mai importanta distractia, pentru altii politica, banii sau serviciul/munca. Astea au devenit "criterii de selctie" ale celor din jur. Pe aproape nimeni nu mai intereseaza familia, relatiile cu oamenii, in general, frumusetea lor si sentimentul de a avea pe cineva aproape. Daca pe pamantul asta, intre oameni nu gasesti intelegere, atunci unde?
Cred ca oamenii se amagesc cu iluzii cum ca ar fi importanti daca au "pile" (relatii bune cu oamenii mai "puternici"), daca au o cariera de invidiat sau nu stiu cati bani/locuinte, case.
Importanti nu sunt oricum. Oamenii sunt mici. Dupa parerea mea singurele lucruri de care se pot bucura oamenii cu adevarat (fara sa se amageasca sau sa traiasca prin iluzii) sunt familia, prietenii si tot ce se simte, traieste (o melodie, arta etc.) Nimic din ce e material nu-ti aduce atata implinire cat iubirea oamenilor si a tot ceea ce te inconjoara. Nu vei lua cu tine nimic dupa ce mori. Daca pana si de asta uita atunci ei ce mai "au" de fapt? Nimic.
Aminteste-le parintilor tai asta. Ei, din cate vad sunt pierduti pe undeva prin ceata realitatii cotidiene care se indeseste din ce in ce mai mult pana la intuneric. Asa ca, eu spun ca rudelor care v-am cerut bani imprumut nu ar trebui sa le mai cereti, adica, oricum, nici nu au cum sa vi-i dea inapoi. Impacati-va cu ei si gata.
Apoi, schimbarea trebuie sa plece de la mic la mare. Adica apropie-te intai pe parintii tai ajuta-i sa fie mai deschisi si iubitori si apoi fa-ti probleme legate de celelate neamuri. Daca voi intre voi nu va intelegeti (spuneai ca vorbeai cu rudele pe ascuns, fara ca ai tai sa stie), cum ai vrea sa va intelegeti cu ceilalti?
Daca nu reusesti, oricum, iti doresc bafta, putere si speranta ca sa poti lua totul de la capat cand vei avea propria familie!
Sa nu repeti greselile parintilor tai, si sa nu uiti ca "Toate se fac cu oameni", ca Dumnezeu exista si ca in El trebuie sa ai speranta ca te va ajuta, mai ales cand ai un scop bun. Si crede-ma ca tu trebuie sa lupti intai pentru a uni familia ta si apoi ca sa reunesti familia mai mare.

Da frate si eu simt la fel. Astea sunt vremurile