Viata mi-a dat cea mai cruda lovitura pe care o puteam primi:sa pierd pe cineva drag. Mi-a dat"palma" asta cand ma asteptam mai putin. E oribil, incredibil de dureros, si nimeni nu ma poate intelege, numai cine a trecut prin asa ceva.Pana acum credeam ca viata mea e minunata, ca nu ni se poate intampla nimic rau, mie si familiei mele.Acum viata nu mi se mai pare deloc roz, ba chiar cruda si oribila.Cand vad cat de tare sufera familia mea imi vine sa ma omor...nu sunt obisnuita cu suferintele de niciun fel, eram cea mai fericita pana acum 4 zile...
Intrebarea e scrisa de un copil de 13 ani, care are nevoie de ajutor.Va rog ajutati-ma, cu orice sfat. Orice sfat care ma ajuta sa trec peste asta si sa fiu iar asa cum eram, e bine venit.
Multumesc.

Of, viata asta! In sfirsit, ai inceput sa intri in plin in ea. Ai descoperit si tu, ca multi altii, ca viata, desi am vrea, si uneori este "pe roze", totusi uneori are pregatite pentru noi surprize neplacute, chiar cumplite. Asta e viata, e dura uneori, si in timp va trebui sa o accepti, altfel iti vei pierde mintile. In Biblie cineva a spus ca "omul se naste pentru suferinta precum scinteia se naste ca sa zboare" Suferinta face parte din viata noastra, si uneori ea loveste dur, de fapt se zice ca fiecare om va avea la un moment dat in viata lui un moment de suferinta cumplita. Nu iti scriu aceste lucruri ca sa te descurajez, ci ca sa intelegi la cei 13 ani ai tai ca de fapt aceasta e viata, avem momente frumoase, cum ai avut tu pina acum timp de 13 ani, si cred ca ar trebui sa fi multumitoare pentru acei 13 ani, si avem momente dure, cind avem numai de suferit. Sa crezi ca totul in viata va fi frumos, e absurd, nu aceasta e viata, nu aceasta e realitatea, si de aceea fiecare om trebuie sa fie pregatit pentru acele momente de suferinta care vin sau vor veni in viata lui, si in functie de raspunsul lui la suferinta, el isi va forma personalitatea, va deveni om, sau va decadea. Accepta situatia (oricum nu poti schimba nimic), fii impacata cu ideea ca asta e viata si ca nu putea fi altfel, oricit de dureros ar fi acest lucru, fii alaturi de cei dragi care sufera si, cind timpul, Marele Vindecator va trece peste viata ta, vei descoperi ca aceasta experienta, desi dura, iti va fi format viata si persoana, ceea ce te va ajuta mai tirziu sa faci fata altor provocari.

Imi pare atat de rau pentru tot ce ti s-a putut intampla
Pareri de rau!
Viata merge inainte oricat de cruda este ea.Trebuie sa fi tare, timpul da rezolvare la tot.Esti mult prea sensibila la aceasta varsta, asta pentru ca nu esti inca matura si pregatita pentru aceste suferinte.
Ai grija de tine si cu multa multa rugaciune o sa treci mai usor.

Am trecut si eu prin ceva de genul asta, recent. Perioada de suferinta e absolut normala si numai timpul o va putea spala.
Toate cele bune!

Trebuie sa stii ca iti vei da seama ca de a lungul timpului,de a lungul vietii vor veni foarte multe perioade grele in care vei simti ca cerul cade peste tine si suferi enorm
Dar asa e viata,cu bune si cu rele
Sunt perioade mai triste cand simtitm ca nimic nu mai e bine, ca totul ne merge rau
Dar trebuie sa fii mai optimista
Nu prea inteleg ce a patit familia ta
Dar sunt sigura ca impreuna veti trece peste asta
Trebuie doar sa va ajutati unii pe alti
Sa va sprijiniti,
Si totul va fi bine:-)
Incearca sa fii mai tare, mai puternica pentru ei :-)
Sa nu te lasi doborata usor :-)multa bafta

Trebuie sa-ti aduni puterile si sa mergi mai departe.Trebuie sa fii alaturi de familia ta. Fiecare inceput are un sfarsit.Nu este usor deloc dar asta este viata.Sa nu faci nici o prostie ca asta nu este o rezolvare.Gandeste-te la cei ce ti-au ramas si care te iubesc, Trebuie sa mergeti impreuna mai departe.Viata ne ofera multe obstacole si ne incearca cu multe suferinte, Dar nu trebuie sa cedam in fata lor.Plangi pe umarul celor dragi sa-ti fie mai usor, sterge lacrimile si mergi inainte.

Am trecut si eu prin momentele astea, pierzandu-mi tatal la 7 ani.tot ce trebuie sa faci e sa gandesti cat mai rational,sa fi tu cea curajoasa din familia ta care inspira incredere celorlalti,sa nu te izolezi, sa plangi cand simti nevoia sa plangi, sa incerci sa accepti lucrurile asa cum sunt.totul se intampla cu un scop in viata asta.invata sa crezi in tine si sa nu gasesti vinovati pentru tot ce se intampla in viata ta, mai mult sau mai putin bun.

Pe cine ai pierdut, mai concret

Stiu cum e.
Intamplator, ma numesc Daria, si intamplator mi s-a intamplat acelasi lucru acum un an.
Am pierdut o persoana FOARTE importanta din familie, si aveam aproape aceeasi varsta [o mica diferenta]
Imi pare foarte rau pentru tine, dar trebuie doar sa uiti. Impaca-te cu gandul ca el/ea nu mai este si incearca sa te ocupi cu alte lucruri.
Totul consta in rabdare. Demonsteaza-ti ca esti puternica, pentru ca cred in tine, si cred ca vei reusii.
Tot binele din lume iti doresc Daryuca >:d<

Pt a putea fi ajutata, trebuie sa fii inteleasa; pentru a putea fi inteleasa, trebuie sa subliniezi care in ce consta drama ce o traiti. Ce rol avea in viata ta acea persoana dupa care suferiti acum, cauzele decesului, circumstantele. Sunt lucruri care se intampla pur si simplu iar noi suntem prea mici sa facem ceva. Dar asta e viata, fiecare cu propriul destin. Incearca sa fii putenica. D-zeu nu iti va cere niciodata sa reusesti de una singura, El iti va cere sa incerci...si El te va ajuta.

1. Imi pare rau! Condoleante!
2. Ce grad de rudenie aveati? Sau cat de apropiati erati.
3. Te poti atasa de persoanele in care ai incredere, sa vorbesti, sa comunici, sa te descarci, sa tii un jurnal, si sa te rogi la Dumnezeu sa-ti dea sanatate tie si familiei tale!
4. Nu te gandii la sinucidere! Nu vei rezolva nimic! Daca nu-ti mai pasa de tine gandeste la familia ta! Iubesteti viata cat o mai ai!
Sper sa te fi ajutat:X :*

Inca odata imi pare rau!

Probabil este vorba despre o mooarte in familie sau cum?! in orice caz macar tu sa fii puternica si sa-ti tii familia unita si sa ii riidici moralul.
trebuie sa intelegi ca viata iti ofera de toate.pregatit nu vei fi nicicand, dar trebuie sa trecem peste orice.asta este cel mai important.
in astfel de cazuri nu stiu ce ar insenina, dar daaca tu vei continua sa fii asa e bine sa consulti un psiholog care te ajuta foarte mult emotional, sau mergi la biserica si vorbeste cu un preot.

Buna,te inteleg exact.Mie mi-a murit cineva din familia si aici nu am refer la bunik sau dastia.Ma refer la cineva muuuuult mai apropiat.Eram complet distrusa, ba chiar cand am aflat nici nu mai puteam sa vorbesc si dabia daca mai puteam sa merg.Nu cred ca exista niste sfaturi mai bune decat timpul care va trece.Suferinta nu se ia asa de usor, de la o zi la alta, ba nici in cativa ani buni.Pt mine nu se va lua vreodata din inima, dar totusi incerc sa trec peste asta.Stiu ca tie greu, dar viata nu e asa de roz (cum ai spus si tu), e mult mai dureroara decat crezi sau poate credem cu totii.Nu vorbesc acum de parca as fi nu stiu cine, si poate ca nimeni nu am intelege, doar adac a fost in situatia mea.Cle mai bune sfaturi ar fi acelea Sa crezi in tine,Sa nu te dai batuta pentru ca nimeni nu e ce pare a fi,Sa incerci sa NU uiti totul,pentru ca nu se va putea sa uiti,ci trebuie doar sa te gandesti al momentele placute,Ia fiecare parte buna din viata si sarbatoresteo, Fii stransa de familia si prietenii tai si cel mai important Nu incerca sa nu plange(nu te ferii), pentru mine plansul a fost uneori cel mai bun remediu.Stiu ca suna greu, dar asta e parerea mea. Pupiki si sper ca sfaturile mele te vor ajuta.Bye