Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale.
Cum vine asta?
Nesimtirea chiar nu are limite?
Faptul că BOR vrea bani de la buget pentru întreținerea și repararea lăcașelor de cult n-ar trebui să provoace automat ostilitate. Nu-i prost cine cere. Dar când PF Daniel solicită plin de țâfnă statului român "să dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donații date bisericii în mod liber" în schimbul acceptării impozitării veniturilor bisericii, sunt de spus câteva lucruri:
"Ce a luat statul" se cheamă, de fapt, secularizarea averilor mânăstirești, la 1863. Secularizarea a fost o reacție a statului român la evaziunea practicată de bisericile ortodoxe de pe teritoriul Principatelor Unite. Ce nu spune niciodată PF Daniel este că, la vremea respectivă, nici măcar nu exista Biserica Ortodoxă Română (care s-a constituit abia la 1872, dacă nu știați, iar Patriarhia a apărut hăt, în 1925), ci doar două mitropolii care erau subordonate Patriarhului Constantinopolului.
Cu 4 ani înainte, după actul Micii Uniri de la 1859, Înalta Poartă scutise aceste mitropolii din Principate de plata taxelor – taxe care, oricum, ajungeau la Constantinopol și nu rămâneau în Muntenia sau Moldova. În fața acestei sfidări, Cuza și guvernul său (M. Kogălniceanu) au decis atunci trecerea în proprietatea statului a averilor mânăstirești și a moșiilor deținute de biserici, oferind, în schimb, o compensație semnificativă, echivalentă cu veniturile mânăstirilor pe 10 ani. Biserica Ortodoxă Elenă a refuzat această compensație, sperând într-o intervenție străină împotriva Bucureștiului, care nu s-a mai produs. Ulterior, pământurile astfel secularizate (aproximativ 25% din terenul arabil și din pădurile Principatelor) au fost folosite inclusiv pentru împroprietărirea țăranilor. (De remarcat, ca o paranteză, curajul și determinarea oamenilor de stat care au făcut România modernă; azi nici să dai cu tunul nu mai găsești așa caractere.)
"Donațiile date bisericii în mod liber" la care se referă PF Daniel includeau nu doar pământuri arabile, iazuri, păduri șamd făcute cadou de-a lungul veacurilor de diverși boieri sau domnitori mânăstirilor închinate Constantinopolului din Valahia și Moldova, ci și satele aferente, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de robi țigani. Biserica din țările române (românească sau grecească, oricum vreți să-i ziceți) a fost una dintre instituțiile care a beneficiat de sclavagism și a exploatat robii până târziu în secolul XIX. Nu știu să-și fi cerut vreodată iertare pentru asta. Să-l auzi acum pe PF Daniel că solicită revenirea la "donațiile libere" care presupuneau robia și munca forțată este îngrozitor.
Câteva cuvinte şi despre fondurile alocate BOR de către statul român, an după an. Aici sunt două mari categorii: banii pentru salarii și banii pentru investiții/construcții/reparații.
Salariile clerului: acestea au început să fie plătite în baza unor legi adoptate destul de curând după secularizare – este vorba despre Legea clerului de mir şi a seminariilor, care prevedea salarizarea preoţilor de la bugetul de stat, şi de Legea pentru reglementarea proprietăţilor rurale, potrivit căreia parohiile au primit un lot de pământ cultivabil, aşa-numita sesie parohială. După secularizare și după eliberarea robilor, călugării și preoții nu mai aveau posibilitatea să se întrețină, așa că statul a intervenit. Deci salariile date de stat și pământurile acordate compensează constant, deja de 150 de ani încoace, secularizarea.
În 2016, de exemplu, salariile personalului de cult (nu doar BOR) vor depăși 315 milioane de lei, în creștere semnificativă de la 278 de milioane anul ăsta (sursa).
Cât despre banii dați de stat pentru "investiții", aici, în esență, lucrurile sunt incorecte, deoarece afacerile BOR sunt scutite de taxare tocmai cu condiția ca profitul să fie folosit pentru reparații/construcție de lăcașuri de cult. Aș vrea să fiu bine înțeles: eu nu consider c-ar fi vreo problemă dacă statul ar contribui punctual pentru repararea/restaurarea unor biserici-monument, de mare valoare și semnificație pentru cultura românească (asta ar putea fi foarte bine treaba Ministerului Culturii, de pildă). Dar să verși cu găleata sute de milioane de lei anual unei instituții pe care ai scutit-o de taxe tocmai ca să-și reinvestească profitul, asta e o porcărie, cu atât mai mult cu cât BOR a devenit un business redutabil în ultimii ani, având în proprietate aproape 80.000 de hectare de păduri și ogoare, restaurante, hoteluri, ferme și ateliere, organe de presă şi, ce chestie, chiar şi agenţii de turism. În ciuda acestei stări de fapt, în 2014 BOR a primit suplimentar de la stat 148 milioane de lei, iar în 2015, 177 milioane de lei.
De asemenea, să nu uităm că BOR primește bani nu doar de la guvern, ci și de la primării și de la Consiliile Județene, instituţii învestite cu autoritate de cetăţeni, dar care nu întreabă niciodată cetățenii ce părere au și cum ar vrea să le fie investiți, de fapt, banii.
În 2014, de exemplu, "cele mai darnice autorităţi locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din Bucureşti, cu peste 3, 2 milioane euro alocaţi bisericilor, Consiliul Judeţean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Judeţean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Judeţean Harghita (aproape 700.000 de euro) şi Primăria Bacău (peste 630.000 de euro) – sursa".
Cum ar fi ca toate afacerile din România să fie nu doar scutite de taxe dacă reinvestesc profitul, ci să mai primească și ajutor de la stat pentru diverse reparații ale sediilor lor?
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Nu are. Dar ai grija ce zici, ca il superi pe duamni-duamni si pe astia de il ridica in slavi far' sa gandeasca.
@milan9: Esti offtopic. Raspunde la subiect - de ce isi baga bor-ul coada daca eu, un privat, vreau sa imi fac o afacere din vanzarea de lumanari de exemplu, si imi fac punct de lucru peste drum de biserica, vand cu 50% mai ieftin, dar imi platesc toate darile la stat, dau bonuri, si alte alea? Ti se pare corect?
Doua linkuri bonus, pentru tine:
http://adevarul.ro/......index.html
http://www.ziarulstefancelmare.ro/......bacauanul/
Răspunde
Referitor la "banii de la buget"...
Statul ii ofera preotului doar vreo 40% din SALARIUL BRUT - cel din care va trebui sa dea inapoi statului toate IMPOZITELE SALARIALE. Din ceea ce am inteles pe cifre sigure, acele IMPOZITE SALARIALE aproape ca depasesc cei 40% primiti de la stat.
Iar Statul ofera aceste fonduri (pentru reparatii, constructii de biserici, sume in contul salariilor) ca alternativa in schimbul domeniilor imense de teren agricol sau padure confiscate de Cuza, si pe care la rvolutie manastirile trebuiau sa le primeasca inapoi.
Pana la Cuza,sub jurisdictia ecleziastica erau toate evenimentele fundamentale ale trecerii omului prin timp(nasterea,casatoria,divortul si moartea),plus ca biserica detinea un sfert din teritoriul tarii.
Avea el asa...un obicei de a se deghiza, si deghizat in calator ostenit de drum, bate la poarta unei manastiri, cerand gazduire.A fost refuzat.S-a intors in capul unei osti, dar si cu o ceata de pungasi.Stii care au fost cuvintele lui?"hoti scot de aici si tot hoti bag!"Oare, Cuza nu stia ce spune/face?
Unde esti tu, Cuza doamne?!
Răspunde Povestile aceste inventate de mai stiu eu ce sustinator al secularizarii aveau scopul lor precis: discreditarea unora si favorizarea altora...
Pana una alta biserica a demonstrat ca este o adunătura de șarlatani ahtiați dupa putere si dupa bani.
Sunt de parere ca cineva ar trebui sa continue ce a inceput Cuza.
Faptul că BOR vrea bani de la buget pentru întreținerea și repararea lăcașelor de cult n-ar trebui să provoace automat ostilitate. Nu-i prost cine cere. Dar când PF Daniel solicită plin de țâfnă statului român "să dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donații date bisericii în mod liber" în schimbul acceptării impozitării veniturilor bisericii, sunt de spus câteva lucruri:
"Ce a luat statul" se cheamă, de fapt, secularizarea averilor mânăstirești, la 1863. Secularizarea a fost o reacție a statului român la evaziunea practicată de bisericile ortodoxe de pe teritoriul Principatelor Unite. Ce nu spune niciodată PF Daniel este că, la vremea respectivă, nici măcar nu exista Biserica Ortodoxă Română (care s-a constituit abia la 1872, dacă nu știați, iar Patriarhia a apărut hăt, în 1925), ci doar două mitropolii care erau subordonate Patriarhului Constantinopolului.
Cu 4 ani înainte, după actul Micii Uniri de la 1859, Înalta Poartă scutise aceste mitropolii din Principate de plata taxelor – taxe care, oricum, ajungeau la Constantinopol și nu rămâneau în Muntenia sau Moldova. În fața acestei sfidări, Cuza și guvernul său (M. Kogălniceanu) au decis atunci trecerea în proprietatea statului a averilor mânăstirești și a moșiilor deținute de biserici, oferind, în schimb, o compensație semnificativă, echivalentă cu veniturile mânăstirilor pe 10 ani. Biserica Ortodoxă Elenă a refuzat această compensație, sperând într-o intervenție străină împotriva Bucureștiului, care nu s-a mai produs. Ulterior, pământurile astfel secularizate (aproximativ 25% din terenul arabil și din pădurile Principatelor) au fost folosite inclusiv pentru împroprietărirea țăranilor. (De remarcat, ca o paranteză, curajul și determinarea oamenilor de stat care au făcut România modernă; azi nici să dai cu tunul nu mai găsești așa caractere.)
"Donațiile date bisericii în mod liber" la care se referă PF Daniel includeau nu doar pământuri arabile, iazuri, păduri șamd făcute cadou de-a lungul veacurilor de diverși boieri sau domnitori mânăstirilor închinate Constantinopolului din Valahia și Moldova, ci și satele aferente, ca să nu mai vorbim de zeci de mii de robi țigani. Biserica din țările române (românească sau grecească, oricum vreți să-i ziceți) a fost una dintre instituțiile care a beneficiat de sclavagism și a exploatat robii până târziu în secolul XIX. Nu știu să-și fi cerut vreodată iertare pentru asta. Să-l auzi acum pe PF Daniel că solicită revenirea la "donațiile libere" care presupuneau robia și munca forțată este îngrozitor.
Câteva cuvinte şi despre fondurile alocate BOR de către statul român, an după an. Aici sunt două mari categorii: banii pentru salarii și banii pentru investiții/construcții/reparații.
Salariile clerului: acestea au început să fie plătite în baza unor legi adoptate destul de curând după secularizare – este vorba despre Legea clerului de mir şi a seminariilor, care prevedea salarizarea preoţilor de la bugetul de stat, şi de Legea pentru reglementarea proprietăţilor rurale, potrivit căreia parohiile au primit un lot de pământ cultivabil, aşa-numita sesie parohială. După secularizare și după eliberarea robilor, călugării și preoții nu mai aveau posibilitatea să se întrețină, așa că statul a intervenit. Deci salariile date de stat și pământurile acordate compensează constant, deja de 150 de ani încoace, secularizarea.
În 2016, de exemplu, salariile personalului de cult (nu doar BOR) vor depăși 315 milioane de lei, în creștere semnificativă de la 278 de milioane anul ăsta (sursa).
Cât despre banii dați de stat pentru "investiții", aici, în esență, lucrurile sunt incorecte, deoarece afacerile BOR sunt scutite de taxare tocmai cu condiția ca profitul să fie folosit pentru reparații/construcție de lăcașuri de cult. Aș vrea să fiu bine înțeles: eu nu consider c-ar fi vreo problemă dacă statul ar contribui punctual pentru repararea/restaurarea unor biserici-monument, de mare valoare și semnificație pentru cultura românească (asta ar putea fi foarte bine treaba Ministerului Culturii, de pildă). Dar să verși cu găleata sute de milioane de lei anual unei instituții pe care ai scutit-o de taxe tocmai ca să-și reinvestească profitul, asta e o porcărie, cu atât mai mult cu cât BOR a devenit un business redutabil în ultimii ani, având în proprietate aproape 80.000 de hectare de păduri și ogoare, restaurante, hoteluri, ferme și ateliere, organe de presă şi, ce chestie, chiar şi agenţii de turism. În ciuda acestei stări de fapt, în 2014 BOR a primit suplimentar de la stat 148 milioane de lei, iar în 2015, 177 milioane de lei.
De asemenea, să nu uităm că BOR primește bani nu doar de la guvern, ci și de la primării și de la Consiliile Județene, instituţii învestite cu autoritate de cetăţeni, dar care nu întreabă niciodată cetățenii ce părere au și cum ar vrea să le fie investiți, de fapt, banii.
În 2014, de exemplu, "cele mai darnice autorităţi locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din Bucureşti, cu peste 3, 2 milioane euro alocaţi bisericilor, Consiliul Judeţean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Judeţean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Judeţean Harghita (aproape 700.000 de euro) şi Primăria Bacău (peste 630.000 de euro) – sursa".
Cum ar fi ca toate afacerile din România să fie nu doar scutite de taxe dacă reinvestesc profitul, ci să mai primească și ajutor de la stat pentru diverse reparații ale sediilor lor?
Spitalul Sf Spiridon din Iasi, a fost la inceput spital-manastire. Inainte de 1860, cand a fost "trecut" la Ministerul de Interne, avea 280 paturi si mai intretinea alte 13 unitati spitalicesti din Moldova. Inainte de 1918, cand a trebuit sa "cedeze" terenurile catre stat, avea 840 paturi si platea 1400 salariati. Lucrurile stau cu totul altfel. Bisericii i s-a luat, nu a luat...
Nu-ti lua informatiile doar din ceea ce si-a adunat "avocatul apararii" secularizarii. Citeste cat i s-a luat cu japca bisericii, si in timpul lui Cuza, si mai apoi pe timpul comunistilor.
Numai in 2012 in eparhiile Patriarhiei Române se derulau 767 de proiecte şi programe sociale, din care 561 finanţate din fonduri proprii, 22 cu finanţare externă, 24 cu finanţare publică şi 160 cu finanţare mixtă.
În cadrul aşezămintelor social-filantropice şi prin intermediul programelor şi proiectelor sociale, au fost acordate 895.350 de servicii sociale unui număr de 211.495 de beneficiari unici.
Dintre acestea, 166.397 au fost servicii sociale pentru 105.717 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii şi Statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări,
40.987 - servicii sociale pentru 19.143 persoane cu dizabilităţi (deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA),
640.694 - servicii sociale pentru 74.752 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate,
47.272 - servicii sociale pentru 11.883 victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale, şomeri.
Referitor la unele acuzaţii sectante, se poate verifica faptul că Biserica Ortodoxă a folosit anul trecut (2012) 69.474.776 lei pentru activităţi social-filantropice prin care peste 200.000 de persoane au primit hrană şi îngrijiri medicale sau instruire, majoritatea fiind copii din familii nevoiaşe sau abandonaţi şi vârstnici.
Şi asta în afară de proiectele sociale sau faptelor de asistenţă socială pe care preoţii le fac în parohiile lor
în mod discret (tocmai aşa cum cere şi Scriptura, ca "să nu ştie stânga ce face dreapta ta" - adică în totală modestie, discreţie, smerenie). 
Nu te doare mana de atata copy paste?
Reusesti sa gandesti si cu propriul creier sau trebuie sa ceri voie preotului?
La mine in oras se construieste o biserica FIX langa Peny.Ce naiba se intampla in Romania asta... nu stiu... iar milan9 are dreptate.
Noi nu suntem in Tara Sfanta sa punem prioritate pe biserica dar asta nu inseamna sa o lasam balta.Adica una este sa construiesti una sau doua biserici intr-un oras decent si alta e sa ai 5 intr-un "municipiu cu mai putin de 2000 de persoane si cu o infrastructura in care pana si gropile au propriile lor gropi.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
