Credinciosii au invocarea.
Ce folosesc ateii intr-o situatie limita, cand au nevoie de o reusita, o sansa, o doza de noroc?
Sunt curioasa cum functioneaza mintea celor fara religie in altfel de situatii, cum va descurcati cu hazardul.
Eram credincios pana a murit bunicul.
Apoi am spus ca nu poate exista un Dumnezeu care imi ia bunicul si am devenit Ateu.
Am ajuns la "situatii limita" despre care intrebi, la unele limita era mai putin limitata si credeam in puterile mele, la altele limita era mai stransa si aveam nevoie de ceva... Un talisman! (Cred ca asa se cheama) - o piatra mica, gaurita, culeasa din ocean careia i-am atribuit puteri si incercam sa cred in ea pana in momentul in care m-am intrebat de ce o fac.
Atunci am inchis ochii si am vorbit cu Dumnezeu, atunci i-am cerut dovada existentei lui pentru a putea credea in el si motivul penteu care mi-a luat bunicul; nu i-am cerut sa mi se arate pe cer nici sa imi faca o minune. Doar sa imi arate ca exista, prin modul pe care el il considera si pe care eu il recunosc ca evidență.
Am primit dovada ceruta.
Cred in dumnezeu, nu in Biserica.
Si daca pana acum cei care au citit ce am scris s-au prapadit de râs, daca as continua cu expunerea dovezii care m-a convins pe mine si care nu are nimic de paranormal nici de fantastic, nici de mistic; as ajunge cu voi la o controversa pe care prefer sa o evit. Adevarul tau poate fi diferit de adevarul meu si putem avea dreptate amandoi.
Dorotheea21, cred ca ti-am raspuns la intrebare, dar daca esti curioasa de ceea ce m-a convins, prefer sa vorbim in privat.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Și dacă au credincioșii invocarea, vine cineva și ajută? Nici Isus pe cruce nu a rezolvat nimic cu invocarea.
Răspunde
La multi le vine involuntat invocarea, am eu niste exemple. Tare mi-ar lace sa aud un ateu ''ce o vrea natura si relatia cauza-efect''
Si eu cred ca au o reactie involuntara, dar care?
Nu a recunoscut nimeni o reactie iar aseara la o pizza l-am facut 'prost' pe cel mai in varsta ateu din grupul cu care eram. 
La 32 de ani si cu o facultate tehnica, ne-a spus ca el foloseste ratiunea in fiecare moment, ca nu are emotii in nici o situatie.
Vreau cu adevarat sa imi para rau ca a plecat rosu la fata, cu un pretext pe care nici nu l-am retinut.
Ateii in situatii limita baga versete interpretate gresit (fara nicio logica), schimba subiectul, iar cand nu mai au argumente deloc, spun ca oricum Dumnezeu nu exista. Majoritatea ateilor de pe TPU dau block si astfel scapam noi crestinii in mod automat de ei, de hazard. Uite cum functioneaza mintea unor atei :
https://www.tpu.ro/......mente-ati/
Si crezi ca ma ajuta mult daca amenint si eu ca voi ignora pe oricine imi va scrie ca in situatii limita, de viata si de moarte, el foloseste ratiunea? 
Cu tot cu spam, am sase raspunsuri, niciunul care sa ma ajute.
Hai sa jucam Fazan, pana adun si eu 174, sau o explicatie.
Si tu l-ai facut prost? Eu in locul tau ii tineam tara ca sa se vada prost si sa ma amuz
Atunci hai sa jucam Fazan 
. Difera de la ateu la ateu modul de a gandi, dar in comun ar avea toti ura fata de Dumnezeu si informatiile nepuse cum trebuie cap la cap. Oricum, majoritatea ateilor nu inteleg mare lucru din Biblie (asta daca citesc).
"Credinciosii au invocarea" dar este scris ca nu oricine va zice:"Doamne, Doamne!" va intra in Imparatia Cerurilor.
Cand ma aflu intr-o situatie la limita zic bine ca nu sunt crestin ca cine stie ce tampenii mai spuneam.
Da,da,da! :)))) Sigur!
Si mie imi plac manelele.
Doar doua. :)
Pentru tine,
https://www.youtube.com/watch?v=zUz9OBIuFrs
Exista multe tipuri de atei, asa cum exista multe de credinciosi.
Cand intalnesti exemplare ca Celcestietot iti vine sa te faci ateu.Cand intalnesti atei ca Ray iti vine se emigrezi pe alta planeta.
As vrea sa fac o corectie prima sa raspund.
Eu ca si ateu apartin unei religii, doar ca mentalmente am convingeri opuse credinciosilor. Nu inseamna ca daca sunt ateu nu pot participa la diferite ceremonii de natura religioase uneori bunul simt chiar o cere, sau sa ma bucur ca tot romanul de traditiile noastre. Nu doar atat, sunt cununat religios si am si trei fini botezati de mine, asa ateu cum sunt. Dar nu are nici o treaba cu credinta in nici o divinitate, pur si simplu mi-a facut placere sa ma aflu in aceste calitati de mire si nas.
In cazul situatiilor limita raspunsul e foarte simplu. Daca sunt pe cale sa ma inec, prefer sa incep sa inot decat sa incep sa ma rog. Apoi iluzia vreunei interventii miraculoase ca ultima solutie nu i se intampla nici macar unui credincios cand e la ananghie, deci ateul din start elimina asa o utopica posibilitate.
Auzi la ea, invocarea... Pana si voi astia cu spiridusi in cap stiti ca nu foloseste la nimic. De exemplu daca te imbolnavesti, mergi la medic, la fel ca un ateu, nu te bazezi pe faptul ca pupatul in dos al unui spiridus il va determina sa te vindece prin magie.
Te rog sa nu mai folosesti numele membrilor TPU.
M-a trecut un fior rece cand nenea pe care il ignor NU pentru ca este ateu, mi-a atins fundul cu buzele in incercarea de a se baga in seama cu o intrebare care o rastalmaceste pe a mea.
TPU i-a facut-o disparuta, inainte sa apuc sa vad cine si ce a raspuns unei astfel de prostii.
Chiar, poti sa imi spui de ce uneori il vad, daca este ignorat?
Nu cred in raspunsul tau
Frica este mai puternica decat iluzia sau deziluzia, si mai cred ca nu ai fost niciodata in pericol sa te ineci.
Ok. fara nume. Unul colorat de la Timisoara mic si chel si altul o minte scurta care crede ca stie tot.
Uhm, bun exemplu cu doctorul.
Toti mergem la doctor, numai ca tu ai o teama imediat langa tanatofobie de o operatie medicala, sa zicem pe cord.
Ce faci? Invoci norocul? Pregatirea medicala a chirurgului?
Atat nu imi spune, ca esti indiferent!
Nu stiu de ce ai impresia ca toata lumea e inebunita de teama mortii. Trebuie sa intelegem ca e inevitabila. E adevarat, e neplacut sa mori, mai ales cand esti relativ tanar, dar in situatia data tot ce poti face e sa-ti alegi un spital bun, un medic cu referinte bune si sa speri ca n-a baut prea mult cu o seara inainte de operatie.
Nu inteleg ideea asta ca ar trebui sa faci niste lucruri care e cert ca nu ajuta cu nimic.
Tanatofobia deja e o afectiune ea insasi, totusi nu cred ca are legatura cu invocatiile, asta mai degraba voi ar trebui sa stiti. Toti cei afectati de asta fac invocatii?!
Faza cu inecul daca o tratezi ca pe o metafora poate pricepi ce am vrut sa spun. Esti libera sa nu crezi, ca si mine de altfel. Pace
Cu placere.
Incerc sa votez cat de multe raspunsuri pot, indiferent daca ma ajuta sau numai ma amuza. este un Multumesc pentru cei care stau aici si imi scriu, in loc sa faca altceva.
Absolut toți credincioșii pe care îi știu eu care invocă fantoma imaginară, li se întâmplă exact situația ca și celor ce cred în alte fantome invizibile, chiar și ateilor. Nu este absolut nicio diferență.
Sunt eu obosita sau chiar nu reusesc sa inteleg ce ai vrut sa imi scrii?
Maine mai fac o incercare.
Noapte buna.
„... si altul o minte scurta care crede ca stie tot." -> te legi de numele utilizatorului când nu ai argumente și strămoșul tau este maimuța. La testele de IQ am luat mai mult ca tine garantat...
Darwinistul care nu are argumente unde era...
Slujitor al lui Satana, te iei de oameni fără rost!
"Repetiția crează vedere de ansamblu."
După ce îți petreci câțiva ani din viața separând iluzia de realitate devine aproape imposibil sa te mai minți singur. Chiar daca vrei asta...
Ideea de rugăciune la o forță superioara și-a pierdut pentru mine orice semnificatie. Nu mai are sens oricât de mult as dori să aibă. Absurditatea a devenit mult prea evidenta.
În situații la limita "invoc" statisticile. Și dacă ele sunt in totalitate defavorabile mă detașez și merg mai departe.
Am învățat că dacă vrei să fii fericit trebuie sa te poți detașa, la nevoie, de absolut orice, inclusiv de propriul viitor.
Gradul de control pe care îl avem asupra realității este foarte mic.
Când curentul te poarta spre o cascadă, poți să suferi inotand zadarnic împotriva lui sau sa accepți adevărul și sa te bucuri de călătorie. Destinația rămâne neschimbată.
Faptul că accepți adevarul nu înseamnă că nu îți poți alege perspectiva cea mai buna din care să îl privești. Pentru orice fapt concret, oricât de teribil ar fi, exista sute de perspective diferite dar corecte: unele cumplite, altele acceptabile, iar altele chiar satisfăcătoare.
Imagineaza-ti proiecția 2D a unei forme 3D.
Pe măsură ce forma se rotește proiecția ei se schimba, deși corpul nu își modifică forma. Așa este și adevărul pentru mine, maleabil. Poate a fi modelat fara a fi corupt.
Nu exista argumente reale în favoarea existenței divinității creștine.
"Totusi, cred ca ateii intr-o situatie limita folosesc numele lui Darwin!"
Uite diferența între o perspectiva corectă și una greșită:
Când un om moare pentru multi este o tragedie.
Pentru mine este o "minune" că acea persoana a trăit.
De ce?
Pentru că știu ce suntem, cum am apărut, cum funcționăm. Un castel de cărți de joc înalt de 10 metri ce se mentine in picioare în fața unui uragan. Asta e viata.
O carte glisează puțin mai mult, o picătură de apă lovește la unghiul nepotrivit și totul se dărâmă.
Știu toate astea mulțumită lui Darwin și mulțumită științei moderne. Iar aceasta cunoaștere îmi oferă perspectiva potrivită permitandu-mi sa apreciez viața.
Pentru un ignorant că tine omul a fost proiectat de o inteligență infinită și creat din resurse infinite. Este limpede că în perspectiva ta eronata viața unui om este infinit mai rezistenta decât în perspectiva mea, oricât de mult ai susține că nu e așa.
Tu ești opera arhitectului absolut și trăiești mulțumită unei forțe vitale infinite și nemuritoare. Eu sunt produsul imperfect a miliarde de ani de rateuri și reușite, sunt cazul favorabil din numărul astronomic de mare al posibilitatilor. Trăiesc mulțumită a milioane de procese fizico-chimice complexe ce au loc în interiorul organismului meu în fiecare clipă. Oricând ceva poate sa meargă prost.
Habar nu ai cum, dar știi că trăiești. Nu ai idee cate zeci de erori genetice au loc în fiecare minut in organismul tau doar pentru a fi corectate de un mecanism pur chimic și neinteligent, de modul în care sistemul imunitar distruge zilnic sute de amenințări. Și nu, nu este nimic inteligent, este totul chimic. Oricând se poate defecta ceva.
Pentru unul că tine viața este precum un castel de piatra, care poate fi dărâmat daca e lovit de un meteorit.
Ca să poată răspunde la o astfel de întrebare destul de complexă este nevoie de un nivel suficient de înalt de autocunoaștere, ceea ce de la publicul ateu de la această categorie ceri prea mult.
Dacă stai să te gândești, un ateu care e confruntat cu niște situații critice în care nu mai poate face nimic ar avea 3 opțiuni:
1. Reanalizarea poziției, adică să ia în calcul că s-a înșelat până acum în privința lui Dumnezeu și că trebuie să facă o schimbare.
2. Resemnarea, rămane ateu și se împacă cu situația, acceptănd că nu mai are scăpare.
3. Disperarea sau groaza, cea mai de evitat opțiune, când își dă seama că este pierdut și crede că nu mai poate face nimic.
Referitor la acest subiect, îți recomand cartea lui Christopher Hitchens - Mortalitate. Fiind un ateu renumit, a scris-o după ce a fost diagnosticat cu cancer la plămâni și chiar recunoaște că a avut momente când a luat în calcul existența lui Dumnezeu.
În privința prietenului tău ateu, nu cred că trebuia să îl faci de râs, pentru un bărbat e foarte neplăcut să fie umilit de o fată.
Dacă vrei să folosești cuvinte mai dure, o merită cei care mint pe față și au interese meschine ori încearcă din răsputeri să îi ducă și pe alții la pierzare. Din păcate, sunt aici useri care se califică în aceste condiții.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
