Mat. 13:53–56, BC: „După ce a terminat Isus pildele acestea, a plecat de acolo. Şi venind în patria Sa, El a învăţat pe oameni în sinagoga lor, încât ei erau uimiţi şi ziceau: «De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea? Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu se numeşte mama lui Maria? Şi nu sunt fraţii [în greacă adelphói] Lui, Iacov, Iosif, Simon şi Iuda? Şi surorile [în greacă adelphái] Lui nu sunt toate printre noi?»" (Având în vedere aceste versete, era Isus singurul fiu al Mariei sau ea avea şi alţi fii şi fiice?)
Mar. 3:31–35, BC: „Atunci au venit mama şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis să-L cheme. Mulţimea stătea în jurul Lui, când I-au spus: «Iată, mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută». El le-a răspuns, zicând: «Cine este mama Mea şi fraţii Mei?» Apoi, aruncându-şi privirile peste cei care stăteau împrejurul Lui, a zis: «Iată mama Mea şi fraţii Mei: căci oricine va face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă»". (Aici se face o distincţie clară între fraţii carnali ai lui Isus şi fraţii săi spirituali, discipolii săi. Nimeni nu susţine că prin cuvintele „mama Ta" nu s-a făcut referire la Maria, ci la altcineva. Atunci ar fi raţional să credem că prin cuvintele „fraţii Tăi" nu s-a făcut referire la fraţii săi carnali, ci, probabil, la nişte veri? Când se face referire la alte rude, nu la fraţi, este folosit alt cuvânt grecesc [syggenón], de exemplu în Luca 21:16.)
Răspunde
Analiza tipic protestanta, literala si foarte superficiala!
Raspunsul tau este neconvingator si nu are legatura cu intrebarea. Intrebarea era daca a mai avut Maria copii, nu daca a mai avut Iisus frati! Citeste cu atentie!
Nu exista nici un verset in Scriptura care sa spuna ca Maria a mai avut copii. Daca exista, te rog sa-l mentionezi.
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Raspunsul corect este redat in Epistola lui Ioan 19, 27. "Apoi, a zis ucenicului: "Iatã mama ta!" Si, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasã."
Maria, Mama lui Isus Hristos (cu un I pentru ca suntem LATINI si nu slavi) a avut DOAR un copil, pe Isus Hristos, ceilalti frati erau frati de TATA, avuti de Iosif din alta casatorie ANTERIOARA cu cea a Mariei.
RăspundeAs vrea o dovada biblica ca Iosif a avut alta sotie inainte sau nu stiu cand. Cuvantul "cealalta" Marie nu inseamna sotie, putea fi oricine
dacă teoria ar fi adevărată, Isus nu ar fi avut dreptul legitim al întâiului născut de a moşteni tronul lui David (2 Samuel 7:12, 13).
Probabil nu sti DAR Maria era urmasul lui David iar la evrei urmasul se ia dupa mama, deci Isus era primul nascut al Mariei si descendent direct al lui David.
Şi Iosif şi Maria erau descendenţi ai lui David.
Între urmaşii lui Iacov (Israel, fiul lui Isaac), cine era întâiul născut?
Esau totusi Dumnezeu a respectat hotararea dintre frati.
Scuze, dar nu mai înţeles. Doar precizasem care Iacov. Întrebam de familia lui Iacov, de fiii lui.
Dar după teoria ta ar reeşi că şi Iosif, fiul Rebecăi este întâiul născut al lui Israel.
Nu este vorba de teorema mea deoarece nu sunt un cercetator in genealogia biblica ci sunt specialisti care fac lucrul acesta. In calcul s-au luat si documente ebraice, ex biblice care spun ca Maria, mama lui Isus Hristos era de obarsie nobila, chiar de un nivel de genul unei printese, nu o oarecare. Problema este ca nu am acces la documentele respective fapt pentru care nu ma pot lansa mai mult in discuti.
În prezent este geva de genul acesta, dacă mama e evreică - şi copii sînt chiar dacă tatăl nu e, şi invers. Cronologia biblică însă e după taţi. În cazul lui Isus ambii erau descendenţi ai lui David, deci nu putea obiecta nimeni.
Nici nu se ştie sigur dacă a existat (în varianta prezentată în Biblie în orice caz).
Da,Isus a fost primul copil al Mariei apoi impreuna cu Iosif au avut fii si fiice.
Cine crede in sfanta Evanghelie si cine cunoaste sfanta Evanghelie stie bine ca Iisus Hristos nu a fost fiul lui Iosif, dar pentru ca a crescut in casa
lui Iosif, lumea asa il cunostea si asa ii zicea : "fiul lui Iosif" sau fiul "teslarului". Tot asa cum Iosif nu a fost tatal lui Iisus, tot asa Iacob,
Iosi, Simon, Iuda nu au fost fratii Lui. Intai de toate pentru ca nici Evanghelia, nici Mantuitorul si nici Biserica nu-i recunoaste ca atare.
Evanghelia ne istoriseste ca erau unii care nu credau in Iisus si, fara sa cunoasca adevarul nasterii Lui, spuneau ca El este fiul lui Iosif
(fara sa fie). La spusa si la credinta aceasta gresita, Iisus se intristeaza si raspune: "Nu este prooroc dispretuit decat in patria sa... Si nu
facut acolo minuni multe din pricina necredintei lor"(Matei 13, 57-58). Alta data, cand "Mama" si "fratii" Lui asteptau sa-I vorbeasca, El a spus:
"Cine este mama Mea si cine sunt fratii Mei?". Si intinzandu-si mana Sa spre ucenicii Sai, a zis: "Iata mama Mea si fratii Mei. Caci cel ce va face
voia Tatalui Meu Celui din cer, acela imi este frate, sora si mama". (Matei 12, 47-50). Deci aici Mantuitorul nu-si recunoaste frati dupa trup, ci numai frati in implinirea vointelui Lui Dumnezeu.
Expresia «întâiul născut» nu înseamnă numaidecât că trebuie să presupunem şi existenţa altora născuţi ulterior (al doilea, al treilea etc). Acesta este un fel de a vorbi al Vechiului Testament, unde «întâiul născut» se
numeşte cel ce deschide întâi pântecele, indiferent dacă va mai avea şi alţi fraţi sau nu (Ieş. 13, 2) şi unde adeseori numeralul cardinal (1, 2, 3 etc.) este înlocuit ori întrebuinţat amestecat cu cel ordinal (întâiul, al doilea, al treilea). Ebraismul acesta a intrat şi în felul de vorbire al Noului Testament. In cazul de faţă «întâiul născut» înseamnă «unul născut», în sens de «unicul născut».
Alt înţeles este exclus, deoarece, dacă într-adevăr Iisus ar mai fi avut şi alţi fraţi naturali (fii ai Mariei) n-ar fi lăsat-o pe Maica Sa în grija unui apostol, ci în grija vreunui frate al Său. In citatul al doilea, se spune de „fraţi" şi de „surori" ai Domnului. „Fraţii" sunt chiar amintiţi cu numele şi sunt în număr de patru, iar „surorile" (la plural) trebuie să fi fost cel puţin două. In Sfânta Scriptură sunt amintiţi de mai multe ori (vezi Matei 12, 47-50, Marcu 3, 31; Luca 8, 19; Ioan 2, 12; 7, 3; Fapte 1, 14; I Cor. 9, 5; Gal. 1, 19). Ei însă în nici un caz nu au putut fi fraţi naturali ai lui Iisus Hristos şi fii ai Mariei, mama lui Iisus, pentru că:
1. După o veche şi unanimă tradiţie, Maria, mama lui
Iisus, a rămas după naştere fecioară, aşa cum a fost prefigurată
în vedenia Proorocului Iezechiel (44, 1-3).
2. Mama acestor aşa-zişi fraţi ai Domnului este o altă
persoană decât Fecioara Maria, căci este numită în Sfânta
Scriptură Maria sau cealaltă Marie (adică deosebită de Maria,
Maica Domnului, şi de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui,
Maria lui Cleopa, fiind amintită chiar alături de Maica
Domnului şi în apropierea ei.
De bun simt este pentru cineva sa inteleaga ca aceea care isi propusese sa ramana intr-o viata casta (asemeni fecioarelor din manastire astazi) nu s-a "razgandit" asupra acestui aspect, mai ales lupa ce FIUL LUI DUMNEZEU S-A INTRUPAT PRIN EA!
Iată textele biblice lămuritoare: "Şi erau acolo multe femei, privind de departe... între care era Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iacov şi a lui Iosi, şi mama fiilor lui Zevedeu "(Matei 27, 55-56). Iacov şi Iosi sunt doi din cei patru „fraţi" ai
Domnului (Matei 13, 55). Mama lor aşadar este o altă persoană decât Maria, mama lui Iisus. Evanghelistul continuă apoi: "După ce a trecut sâmbăta..., au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul "(Matei 28, 1). Aici iarăşi este vorba de «cealaltă Marie», care nu poate fi alta decât mama „fraţilor" Domnului şi despre care a fost vorba şi în textul precedent.In chip asemănător scriu şi ceilalţi evanghelişti:" Şi erau şi femei care priveau de departe; între ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic şi a lui Iosi, şi Salomeea "(Marcu 15, 40). "Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus "(Marcu 15, 47).
Acelaşi evanghelist scrie apoi: "Şi după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi
Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă "(Marcu 16, 1). Apoi, în alt text: "Iar ele erau: Maria Magdalena şi Ioana şi Maria lui Iacov şi celelalte împreună cu ele, care ziceau către apostoli acestea "(Luca 24, 10). Şi, în sfârşit, altul: "Şi stăteau lângă crucea lui Iisus, mama Lui şi sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena "(Ioan 19, 25).
In toate textele de mai sus este vorba de aceleaşi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor şi ale Învierii
Domnului. Toate sunt pomenite cu numele, numai Maria, mama lui Iacov şi a lui Iosi (doi din „fraţii" Domnului – Matei 13, 55) este numită în ambele locuri Maria, mama lui Iacov, apoi alteori mama lui Iosi, sau cealaltă Marie, iar în alte locuri, sora mamei Lui, Maria lui Cleopa. Dar după adevăr este vorba de aceeaşi persoană, căci totdeauna este numită «Maria». Deci „fraţii Domnului", având altă mamă decât pe Maria, mama lui Iisus, nu pot fi fii ai Fecioarei Maria şi fraţi naturali ai lui Iisus.
3. „Fraţii Domnului" nici ei înşişi nu se numesc «fraţi», ci «robi» şi «slujitori ai lui Iisus», anume după toată probabilitatea căci certitudine deplină nu există - doi dintre ei, Iacov şi Iuda, sunt autorii celor două epistole soborniceşti, numite «a lui Iacov» şi respectiv «a lui Iuda». Or, acolo ei se numesc fiecare «rob» (Iacov 1, 1) şi «slujitor» (Iuda 1, 1) ai Domnului Iisus, iar nu «fraţi».
4. Dacă ar fi fost fraţi naturali ai Săi, Hristos i-ar fi făcut apostoli; ori ei n-au fost dintre cei doisprezece apostoli. Deşi mulţi presupun că aceştia doi dintre „fraţii Domnului", anume Iacov şi Iuda, ar fi identici cu cei doi apostoli dintre cei doisprezece care poartă acest nume (Apostolul Iacov, connumit la fel cu „fratele Domnului" cel Mic, în toate listele apostolilor, iar Iuda „fratele Domnului" ar fi fost Apostolul Iuda Tadeul), totuşi, aceasta este o simplă presupunere, neîndestulător de întemeiată, mai ales că ei înşişi nu se numesc «apostoli», după cum nu se numesc nici «fraţi ai Domnului»; iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia (Iuda 1, 17). Despre Iacov, „fratele
Domnului", se ştie numai că a fost dintre cei şaptezeci de apostoli şi cel dintâi episcop al Ierusalimului şi că se bucura de cea mai mare autoritate, atât în faţa credincioşilor, cât şi în faţa apostolilor (Fapte 12, 17; 15, 13), în timp ce Apostolul Iacov al lui Zevedeu fusese ucis (Fapte 12, 2); iar despre celălalt Iacov
nu mai putem şti nimic.
5. Hristos ar fi încredinţat în grija lor pe Fecioara Maria, iar nu în grija Apostolului Ioan, care, oricum, era mai străin acesteia decât un fiu al ei.
6. „Fraţii Domnului" nu pot fi nici măcar fraţi vitregi ai lui Iisus sau fii ai lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară a
acestuia, deoarece:
a) Nicăieri nu se spune şi nicăieri nu se poate presupune că Iosif ar mai fi fost căsătorit şi înainte şi că ar fi devenit
văduv prin divorţ. Ştim din Tradiţie doar atât, că era «drept».
b) Mama „fraţilor Domnului", după cum s-a văzut mai sus, trăia şi era în apropierea intimă a Maicii Domnului, ceea ce ar fi fost exclus - pentru motive lesne de înţeles - dacă ea ar fi fost cândva soţia lui Iosif, acum divorţată.
7. Ţinând seama de faptul că peste tot în Orient, dar în special la iudei, cuvântul «frate» se întrebuinţa şi în înţeles mai larg, de «văr» sau de alte rudenii mai apropiate sau mai îndepărtate, ca de exemplu la Facere (13, 8), unde Avraam îl numeşte pe Lot «frate», deşi îi era numai nepot de frate (Fac. 11, 27), trebuie să admitem că şi „fraţii Domnului" au fost - probabil - veri ai lui Iisus, dar nu veri primari, pentru că deşi mama lor este numită «soră» a Maicii Domnului (Ioan 19, 25), ea nu putea să fi fost soră bună a acesteia, deoarece purta acelaşi nume cu Maria, şi foarte rar se obişnuia în vechime ca
două surori sau doi fraţi să poarte acelaşi nume. Ci cuvântul «soră» trebuie să aibă aici, de asemenea, înţelesul de vară, probabil vară primară2. In acest caz, fiii ei, numiţi „fraţii Domnului", ar putea fi cel mult veri secundari ai lui Iisus Hristos.
Atunci Adam, prin lucrarea lui Dumnezeu, a născut întru feciorie din trupul său femeie fără de femeie (adică fără a se împreuna cu femeie), iar la plinirea vremii, firea femeiască, prin lucrarea Sfântului Duh, a născut bărbat fără de bărbat, în feciorie născând Fecioara şi rămânând fecioară, precum şi la început a născut Adam întru feciorie femeie fără de femeie, rămânând întru feciorie. Căci aşa a binevoit Dumnezeu, ca întru Fecioara Maria să dea împrumut firii lui Adam celui vechi prin Noul Adam Cel născut din Fecioară, Care a venit în lume şi S-a îmbrăcat în firea noastră din negrăita Sa milă şi bunătate, pentru ca să izbăvească pe vechiul Adam, cu tot neamul lui, din osândă şi din moarte. Căci precum întru Adam toţi mor, aşa întru Hristos toţi vor învia (I Cor. 15, 22; Rom. 5, 8; Ioan 3,
16; 5, 24).
Deci ia aminte, omule rătăcit - tu şi cei asemenea ţie -, că Sfânta Scriptură nu numeşte pe Maica Domnului «femeie» (Luca 1, 43) în sensul de femeie căsătorită, cum rău şi sucit înţelegeţi voi, ci, prin cuvântul «femeie», Sfânta Scriptură arată numai genul feminin al Sfintei Fecioare Maria şi totodată arată în chip umbros şi tainic că ea este femeia aceea prin care se va zdrobi capul şarpelui (Fac. 3, 15) şi prin care va veni mântuirea neamului omenesc. La cele de mai sus trebuie adăugate şi următoarele:
1. Fiind Maică a Mântuitorului, Fecioara Maria a fost şi este mijlocitoare a mântuirii.
2. Zămislind de la Duhul Sfânt pe Mântuitorul în pântecele ei, a fost cu totul curăţită de păcate, ca nici un alt om,
oricât de sfânt ar fi fost.
3. Fiindu-i prezisă de Dumnezeu cinstirea ei - ca nici o altă cinstire a vreunui om -, Sfânta Fecioară Maria trebuie
socotită ca cea dintâi dintre sfinţi, aşa cum Ioan Botezătorul este cel mai mare între prooroci (Luca 7, 28), deoarece venirea lui a fost profeţită de alţi profeţi (Mal. 3, 1; Isaia 40, 3).
Pentru toate acestea, Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstire mai mare decât altor sfinţi, o preacinstire, ea fiind împărăteasa şi cununa tuturor sfinţilor. Iar cum că şi după naştere a rămas fecioară, citeşte şi vezi cele proorocite despre ea de Proorocul Iezechiel (44, 1-3).
Sfânta Scriptură zice într-adevăr: "Şi n-a cunoscut- o pe ea până ce a născut pe Fiul său Cel Unul Născut,
Căruia I-a pus numele Iisus"(Matei 1, 25); dar luaţi aminte şi înţelegeţi că, în Sfânta Scriptură, expresia "până când" înseamnă veşnicie. Căci zice Domnul: "Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului (Matei 28, 20). Oare aceasta înseamnă că se va despărţi de noi după sfârşitul veacului acestuia?
Oare nu zice dumnezeiescul Apostol Pavel: "Şi astfel (după obşteasca înviere) pururea vom fi cu Domnul" (I Tes. 4, 17)?
Iar în alt loc al Sfintei Scripturi este scris: "Zis-a Domnul Domnului meu: şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale" (Ps. 109, 1). Oare aceasta înseamnă că după aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu va şedea de-a dreapta Tatălui spre a împăraţi cu El peste toate veacurile, ştiind bine că împărăţia Lui nu va avea sfârşit (Luca 1, 35)?
Iar dacă în alt loc al Sfintei Scripturi se zice că Noe a dat drumul corbului din corabie spre a vedea dacă a scăzut apa, şi zburând corbul nu s-a mai întors până când s-a uscat apa pe pământ (Fac. 8, 7), aceasta înseamnă că s-a mai întors la corabie vreodată?
Doar în imaginaţia ta, nimic nu arată că Iosif s-a mai căsătorit cu o Marie.
Chiar dacă ceilalţi nu ştiau că Iosif nu este tatăl lui Isus, discipolii ştiau şi atunci -
galateni 1:19 19 Dar n-am văzut pe niciunul dintre apostoli, ci numai pe Iacov, fratele Domnului.
1 Corinteni 9:5 N-avem oare dreptul să luăm cu noi o soră ca soţie, cum fac ceilalţi apostoli şi fraţii Domnului şi Chifa?
În ambele cazuri nu este vorba de fraţi de credinţă.
"N-avem oare dreptul să luăm cu noi o soră ca soţie, cum fac ceilalţi apostoli şi fraţii Domnului şi Chifa?" I Corinteni 9, 5
O minte sănătoasă într-un corp sănătos îşi dă seama că atat termenul "sora" ("soră ca soţie") cat si termenul "fraţi" ("fraţii Domnului") sunt folosite cu sensul figaurat, conotativ.
Fraţi şi surori in credinţă, fraţi şi surori "în Domnul" se numesc toţi cei ca împărtăşesc aceeaşi credinţă.
O enciclopedie catolică afirmă că termenii greceşti adelphói şi adelphái folosiţi în Matei 13:55, 56 „aveau în lumea greacă din timpul evanghelistului semnificaţia de frate şi soră de sânge, şi aşa îi înţelegeau cititorii de limbă greacă. Spre sfârşitul secolului al IV-lea [cca 380], Helvidius a evidenţiat acest fapt într-o operă care s-a pierdut, arătând că Maria a avut şi alţi copii în afară de Isus, dând-o astfel ca exemplu pentru mamele cu familii numeroase. Sf. Ieronim, animat de credinţa tradiţională a Bisericii în virginitatea perpetuă a Mariei, a scris un tratat împotriva lui Helvidius [383 A.D.], în care a formulat o explicaţie... care este şi acum de actualitate printre erudiţii catolici". — New Catholic Encyclopedia (1967, vol. IX, p. 337).
Unii teologi au încercat să pună la îndoială acest adevăr, deşi evangheliile menţionează acest lucru de mai multe ori (Matei 12:46, 47; 13:54–56; Marcu 6:3). Cu toate acestea, erudiţii au remarcat două aspecte legate de teoriile potrivit cărora Maria nu a avut alţi copii. În primul rând, ei au observat că aceste teorii sunt promovate pentru a susţine o doctrină ce a apărut mult mai târziu: învăţătura Bisericii potrivit căreia Maria a rămas pururi fecioară. În al doilea rând, la o examinare mai atentă, teoriile nu rămân în picioare.
De exemplu, „fraţii" menţionaţi în evanghelii sunt, potrivit uneia dintre aceste teorii, fraţi vitregi ai lui Isus — fii ai lui Iosif dintr-o căsnicie anterioară. Totuşi, dacă teoria ar fi adevărată, Isus nu ar fi avut dreptul legitim al întâiului născut de a moşteni tronul lui David (2 Samuel 7:12, 13).
Potrivit altei teorii, aceşti fraţi ar fi verişori ai lui Isus, deşi Scripturile greceşti folosesc cuvinte diferite pentru „frate", „verişor" şi „rudă". Eruditul Frank Gaebelein spune că aceste teorii teologice sunt neverosimile. El conchide: „Termenul «fraţi» se referă mai degrabă la. . . fiii Mariei şi ai lui Iosif şi, în concluzie, la fraţii lui Isus după mamă".
În limba greacă există cuvinte diferite pentru frate şi văr. „«Nu este Acesta tâmplarul, fiul Mariei, fratele [în greacă, adelphós] lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt surorile [în greacă, adelphái] Lui aici, între noi?» Şi găseau o pricină de poticnire în El" (Marcu 6:3). „Să nu chemi. . . pe rudele [greacă, syggeneís] tale" (Luca 14:12). „Marcu, vărul [greacă, anepsiós] lui Barnaba. . ." (Coloseni 4:10). — Vezi The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures.
1 Corinteni 9:5 N-avem oare dreptul să luăm cu noi o soră ca soţie, cum fac ceilalţi apostoli şi fraţii Domnului şi Chifa? De ce Chifa şi ceilalţi sînt menţionaţi aparte, ei nu erau ''fraţi'' de credinţă?
Apropo, iar vorbeşti singur, nu-i a bine.
Trebuie să ţinem cont că peste tot în Orient, dar în special la iudei, cuvântul "frate" se întrebuinţa şi în înţeles mai larg, de "văr" sau de alte rudenii mai apropiate sau mai îndepărtate, ca de exemplu la Facere (13, 8), unde Avraam îl numeşte pe Lot "frate", deşi îi era numai nepot de frate (Fac. 11, 27), trebuie să admitem că şi „fraţii Domnului" au fost - probabil - veri ai lui Iisus, dar nu veri primari, pentru că deşi mama lor este numită "soră" a Maicii Domnului (Ioan 19, 25), ea nu putea să fi fost soră bună a acesteia, deoarece purta acelaşi nume cu Maria, şi foarte rar se obişnuia în vechime ca
două surori sau doi fraţi să poarte acelaşi nume.
Ci cuvântul "soră" trebuie să aibă aici, de asemenea, înţelesul de vară, probabil vară primară de gradul al 2-lea. In acest caz, fiii ei, numiţi „fraţii Domnului", ar putea fi cel mult veri secundari ai lui Iisus Hristos.
Expresia «întâiul născut» nu înseamnă numaidecât că trebuie să presupunem şi existenţa altora născuţi ulterior (al doilea, al treilea etc).
Acesta este un fel de a vorbi al Vechiului Testament, unde «întâiul născut» se numeşte cel ce deschide întâi pântecele, indiferent dacă va mai avea şi alţi fraţi sau nu (Ieş. 13, 2) şi unde adeseori numeralul cardinal (1, 2, 3 etc.) este înlocuit ori întrebuinţat amestecat cu cel ordinal (întâiul, al doilea, al treilea).
Ebraismul acesta a intrat şi în felul de vorbire al Noului Testament. In cazul de faţă «întâiul născut» înseamnă «unul născut», în sens de «unicul născut».
Alt înţeles este exclus, deoarece, dacă într-adevăr Iisus ar mai fi avut şi alţi fraţi naturali (fii ai Mariei) n-ar fi lăsat-o pe Maica Sa în grija unui apostol, ci în grija vreunui frate al Său.
„Fraţii" (verii) sunt chiar amintiţi cu numele şi sunt în număr de patru, iar „surorile" (la plural) trebuie să fi fost cel puţin două. In Sfânta Scriptură sunt amintiţi de mai multe ori (vezi Matei 12, 47-50, Marcu 3, 31; Luca 8, 19; Ioan 2, 12; 7, 3; Fapte 1, 14; I Cor. 9, 5; Gal. 1, 19). Ei însă în nici un caz nu au putut fi fraţi naturali ai lui Iisus Hristos şi fii ai Mariei, mama lui Iisus.
Nici unul din fraţii de pe mamă ai lui Isus nu credeau în el atunci când el a fost omorât, motiv pentru care Maria i-a fost încredinţată unui discipol.
restul comentariului tău e ca ''bună ziua mătuşică, - lapte acru-n putinică, mătuşică, eşti surdă? - n-are baba urdă.''
Ce aberatii mostruoase pot unele culte sa spuna! Din moment ce Fiul lui Dumnezeu se Intrupeaza o singura data in istoria umanitatii, cum isi imagineaza ca Acesta ar fi avut parte de veri dezbinati care sa nu creada in El. Ce credibilitate si-ar fi pregatit Fiul lui Dumnezeu daca ar fi preferat un astfel de nonsens? Ridicol si tendentios 
1). Dacă într-adevăr Iisus ar mai fi avut şi alţi fraţi naturali (fii ai Mariei) n-ar fi lăsat-o pe Maica Sa în grija unui apostol, ci în grija vreunui frate al Său.
2). „Fraţii" (verii) sunt chiar amintiţi cu numele şi sunt în număr de patru, iar „surorile" (la plural) trebuie să fi fost cel puţin două. In Sfânta Scriptură sunt amintiţi de mai multe ori (vezi Matei 12, 47-50, Marcu 3, 31; Luca 8, 19; Ioan 2, 12; 7, 3; Fapte 1, 14; I Cor. 9, 5; Gal. 1, 19). Ei însă în nici un caz nu au putut fi fraţi naturali ai lui Iisus Hristos şi fii ai Mariei, mama lui Iisus.
3). După o veche şi unanimă tradiţie, Maria, mama lui
Iisus, a rămas după naştere fecioară, aşa cum a fost prefigurată în vedenia Proorocului Iezechiel (44, 1-3).
4). Mama acestor aşa-zişi fraţi ai Domnului este o altă persoană decât Fecioara Maria, căci este numită în Sfânta Scriptură Maria sau cealaltă Marie (adică deosebită de Maria,
Maica Domnului, şi de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui,
Maria lui Cleopa, fiind amintită chiar alături de Maica Domnului şi în apropierea ei.
5). Cine crede in sfanta Evanghelie si cine cunoaste sfanta Evanghelie stie bine ca Iisus Hristos nu a fost fiul lui Iosif, dar, pentru ca a crescut in casa
lui Iosif, lumea asa il cunostea si asa ii zicea : "fiul lui Iosif" sau fiul "teslarului". Tot asa cum Iosif nu a fost tatal lui Iisus, tot asa Iacob, Iosi, Simon, Iuda nu au fost fratii Lui.
Pune mâna pe Biblie şi citeşte, lasă tradiţiile şi istorisirile băbeşti la o parte.
1. După o veche şi unanimă tradiţie, Maria, mama lui
Iisus, a rămas după naştere fecioară, aşa cum a fost prefigurată în vedenia Proorocului Iezechiel (44, 1-3).
2. Mama acestor aşa-zişi fraţi ai Domnului este o altă persoană decât Fecioara Maria, căci este numită în Sfânta Scriptură Maria sau cealaltă Marie (adică deosebită de Maria,
Maica Domnului, şi de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui,
Maria lui Cleopa, fiind amintită chiar alături de Maica Domnului şi în apropierea ei.
3. Cine crede in sfanta Evanghelie si cine cunoaste sfanta Evanghelie stie bine ca Iisus Hristos nu a fost fiul lui Iosif, dar, pentru ca a crescut in casa
lui Iosif, lumea asa il cunostea si asa ii zicea : "fiul lui Iosif" sau fiul "teslarului". Tot asa cum Iosif nu a fost tatal lui Iisus, tot asa Iacob, Iosi, Simon, Iuda nu au fost fratii Lui.
Scuze pentru redundanţă, dar văd că aici se pierde in vedere realitatea...
Expresia «întâiul născut» nu înseamnă numaidecât că trebuie să presupunem şi existenţa altora născuţi ulterior (al doilea, al treilea etc).
Acesta este un fel de a vorbi al Vechiului Testament, unde «întâiul născut» se numeşte cel ce deschide întâi pântecele, indiferent dacă va mai avea şi alţi fraţi sau nu (Ieş. 13, 2) şi unde adeseori numeralul cardinal (1, 2, 3 etc.) este înlocuit ori întrebuinţat amestecat cu cel ordinal (întâiul, al doilea, al treilea). Ebraismul acesta a intrat şi în felul de vorbire al Noului Testament. In cazul de faţă «întâiul născut» înseamnă «unul născut», în sens de «unicul născut».
Alt înţeles este exclus, deoarece, dacă într-adevăr Iisus ar mai fi avut şi alţi fraţi naturali (fii ai Mariei) n-ar fi lăsat-o pe Maica Sa în grija unui apostol, ci în grija vreunui frate al Său. In citatul al doilea, se spune de „fraţi" şi de „surori" ai Domnului. „Fraţii" sunt chiar amintiţi cu numele şi sunt în număr de patru, iar „surorile" (la plural) trebuie să fi fost cel puţin două. In Sfânta Scriptură sunt amintiţi de mai multe ori (vezi Matei 12, 47-50, Marcu 3, 31; Luca 8, 19; Ioan 2, 12; 7, 3; Fapte 1, 14; I Cor. 9, 5; Gal. 1, 19). Ei însă în nici un caz nu au putut fi fraţi naturali ai lui Iisus Hristos şi fii ai Mariei, mama lui Iisus, pentru că:
1. După o veche şi unanimă tradiţie, Maria, mama lui Iisus, a rămas după naştere fecioară, aşa cum a fost prefigurată în vedenia Proorocului Iezechiel (44, 1-3).
2. Mama acestor aşa-zişi fraţi ai Domnului este o altă persoană decât Fecioara Maria, căci este numită în Sfânta Scriptură Maria sau cealaltă Marie (adică deosebită de Maria, Maica Domnului, şi de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, fiind amintită chiar alături de Maica Domnului şi în apropierea ei.
3. Cine crede in sfanta Evanghelie si cine cunoaste sfanta Evanghelie stie bine ca Iisus Hristos nu a fost fiul lui Iosif, dar, pentru ca a crescut in casa
lui Iosif, lumea asa il cunostea si asa ii zicea : "fiul lui Iosif" sau fiul "teslarului". Tot asa cum Iosif nu a fost tatal lui Iisus, tot asa Iacob, Iosi, Simon, Iuda nu au fost fratii Lui.
4). Mama acestor aşa-zişi fraţi ai Domnului este o altă persoană decât Fecioara Maria, căci este numită în Sfânta Scriptură Maria sau cealaltă Marie (adică deosebită de Maria,
Maica Domnului, şi de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui,
Maria lui Cleopa, fiind amintită chiar alături de Maica Domnului şi în apropierea ei.
5). Cine crede in sfanta Evanghelie si cine cunoaste sfanta Evanghelie stie bine ca Iisus Hristos nu a fost fiul lui Iosif, dar, pentru ca a crescut in casa
lui Iosif, lumea asa il cunostea si asa ii zicea : "fiul lui Iosif" sau fiul "teslarului". Tot asa cum Iosif nu a fost tatal lui Iisus, tot asa Iacob, Iosi, Simon, Iuda nu au fost fratii Lui.etc.
Trebuie să ţinem cont că peste tot în Orient, dar în special la iudei, cuvântul "frate" se întrebuinţa şi în înţeles mai larg, de "văr" sau de alte rudenii mai apropiate sau mai îndepărtate, ca de exemplu la Facere (13, 8), unde Avraam îl numeşte pe Lot "frate", deşi îi era numai nepot de frate (Fac. 11, 27), trebuie să admitem că şi „fraţii Domnului" au fost - probabil - veri ai lui Iisus, dar nu veri primari, pentru că deşi mama lor este numită "soră" a Maicii Domnului (Ioan 19, 25), ea nu putea să fi fost soră bună a acesteia, deoarece purta acelaşi nume cu Maria, şi foarte rar se obişnuia în vechime ca
două surori sau doi fraţi să poarte acelaşi nume.
Ci cuvântul "soră" trebuie să aibă aici, de asemenea, înţelesul de vară, probabil vară primară de gradul al 2-lea. In acest caz, fiii ei, numiţi „fraţii Domnului", ar putea fi cel mult veri secundari ai lui Iisus Hristos.
Vezi in Matei 13:55 si 56
Verii se numeau frati
Daca a existat e foarte posibil sa mai fi avut. In acele vremuri rareori se intampla ca o femeie sa aiba un singur copil.
DA! Chiar in Matei daca nu ma insel scrie ceva de genul, un capitol "Mama si fratii lui Isus" 
Va credeti voi mari cre(s)tini, dar nici macar nu stiti sa-i scrieti numele corect.-. E "Iisus" Oh dude, ce specimene mai sunt pe aici.
Bine ca esti tu desteapta, dar daca asa stii tu ca se scrie nu inseamna ca e chiar asa
Interesant este versetul din Ioan7:3 si 5 de unde reiese clar ca fratii lui Isus nu credeau in el, deci nu putem spune ca cuvantul frate se refera la cei inruditi cu el in credinta.
-
anonim_4396 întreabă:
1 răspuns
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
