Este oare iubirea crestina diferita de iubirea fireasca?

Sigur ca da. Iubirea crestina este de la Dumnezeu si este neconditionata, jertfitoare.,, Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5 nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
6 nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7 acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.,,

Iubirea fireasca iti pune in miscare nervii iti aprinde sangele si iti starneste inchipuirea. Iubirea sfanta iti racoreste sangele, odihneste sufletul si te afunda in smerenie.Jertfa bine primita de Dumnezeu este smerenia inimii. Iubirea de Dumnezeu este un dar al lui Dumnezeu in omul care s-a pregatit prin curatia inimii a mintii si a trupului pentru primirea acestui dar.

O intrebare buna. Nu stiu de ce intrebarile bune, primesc raspunsuri putine.

Nu as putea gasi diferenta

Da in mod clar iubirea crestina e diferita de orice iubire e o ura continua asta e iubirea crestina

Iubirea fireasca e sa iubesti pe cei ce-ti fac binele, iar cea crestina e sa-ti iubesti si vrajmasii

Iubirea crestina presupune iubirea aproapelui pe de-o parte, si iubirea lui Dumnezeu si a creatiei Sale pe de-alta parte. La fel, iubirea aproapelui se evidentiaza sau poate fi te mai mult tiperi:fratesca si evident de "indragosteala". Iubirea e iubire. Nu cred ca este "diferita" daca se gaseste in felurite ipostaze, ci este aceeasi in esenta.

Matei 5:44, 45 - Dar eu vă spun: Continuaţi să-i iubiţi pe duşmanii voştri şi să vă rugaţi pentru cei care vă persecută, ca să vă dovediţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri, căci el face să răsară soarele său şi peste cei răi, şi peste cei buni şi face să plouă şi peste cei drepţi, şi peste cei nedrepţi.

Nu este firesc ca să ne iubim duşmanii, dar Isus a spus că trebuie să facem acest lucru. De fapt, Biblia foloseşte termenul "agape" pentru a descrie cea mai înaltă formă de iubire: iubirea bazată pe principii, nu doar pe sentimente.

Expresia "a nu iubii minciuna" este destul de "imprastiata" (cu multe intelesuri). Dar cand cineva iti zice sa nu iubesti pe un mincinos, este cu totul altceva, mai ales cand "mincinosul" este fratele tau sau mama ta.
Sa fi crestin nu inseamna sa fi drept si sa tii cu dreptatea, ci inseamna sa stii sa explici si sa arati ca nu ai nimic de castigat daca faci o nedreptate, frate chiar daca pe moment te alegi cu un milion de €... in timp pierzi mult mai mult (Azi un ou maine un bou. Si tot esti prins odata. Si platesti aici pe loc si nicidecum pe lumea cealalta)
Gandeste-te la faptul ca sefu' tau, de la servici, nu ii prost ci chiar ii place sa te testeze.

Iubire fireasca este iubire rationala. Cum vine asta? Ei bine, dragostea nu este mereu oarba. Doar in cazul atractiei sexuale, acolo o da in bara rau de tot.

Iubirea crestina este absurda. Ideea de iubire a inamicului este... Pur si simplu contravine firii omenesti.

DA este diferita

Iubirea crestina izvoraste in primul rand din dragostea si sacrificiul dat de Dumnezeu crestinilor. Apoi crestinul la randul lui va dori sa ii iubeasca pe cei care cred ca El. Iar in final dragostea se va transmite si catre cei din afara,(eventual chiar fata de dusmani) insa Dumnezeu va fi tot timpul central pentru crestin. Tot El ii da dragoste crestinului sa-l iubeasca pe necredincios, doar decizia ne apartine. Cred ca iubirea firesca se refera la dragostea pentru parintii, sot/sotie, copii prieteni. Un om care nu-i poate iubi nici pe acestia deja este dezumanizat.

Iubirea obisnuita, cea fireasca, in scrierile grecesti ale Noului Testament era de 3 tipuri : Eros, Philia, Storghi (Storge), pentru greci fiecare tip de dragoste insemnand cu totul si cu totul altceva.
Eros este iubirea care pleaca de la sine si se intoarce la sine, iubirea pasionala, cea din zilele de azi. Apostolii denumeau aceasta iubire "pathe atimiai" (patimi de necinste).
Philia reprezinta o prietenie, amicitie, iubirea care se naste pentru amicul tau, respectul profund.
Storge este iubirea dintre membrii familiei, dar nu dintre sot si sotie, ci dintre parinti si copii.
Pentru iubirea crestina, grecii foloseau termenul de "Agape" care spre deosebire de celelalte forme, agape are un specific aparte, definind iubirea care totdeauna face bine altuia, iubirea incercata si jertfelnica, iubirea care se daruieste pentru altul fiindca nu se uita la ale sale, eliberand sufletul omenesc din egoismul care il claustreaza in intunericul vietii. Agape nu este simplu atribut al lui Dumnezeu, ci o definitie a spiritualitatii Lui (Ioan 4, 24; I loan 4, 16-20). Noul Testament este definit prin verbul "agapan", subsatntivul "agape" si adjectivul "agapetos", fiind folosit de mai mult de 300 ori.