Hello guys,o sa fiu direct, am decis sa-mi schimb religia catre Satanism, mi se pare ca toata viata ni s-a spus o minciuna despre un Dumnezeu anume care ne vrea numai binele și cum Satan este mereu cel rau.Dar atat de multe reguli ale lui Dumnezeu sunt greșite încât nici nu le pot enumera pe toate.Satan este despre libertate în timp ce Dumnezeu despre a putea sa îl urmezi și dacă nu, te trimite în iad ca doar el și doar el e regele absolut.Ce mi se pare ca mulți nu au observat este ca Dumnezeul nostru este de fapt cel greșit și cel adevărat ne-a părăsit de mult.Nu vreau să conving pe nimeni de nimic.Dar cred efectul de turma este atât de mare în cat uităm să ne facem singuri alegerile.Religia este cel mai mare "Brand" făcut vreodată. Seara frumoasă.
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
O decizie extrem de trista. Regulile lui Dumnezeu sunt spre protecția și fericirea noastră. În general copiii crescuți fără tata au ispita de a crede ca Dumnezeu ne-a părăsit demult. El ne iubește infinit.
5,5 miliarde de persoane vor arde in iadul vesnic asta este iubirea lui dumnezeu, zeul asta tribial inventat de catre evrei, toata povestea cu satanismul este o mare minciua, crestini interpreteaza aiurea acest verset
Isaia 14:12-15
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
12 Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pământ, tu, biruitorul neamurilor! 13 Tu ziceai în inima ta: ‘Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei; 14 mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt.’ 15 Dar ai fost aruncat în Locuinţa morţilor, în adâncimile mormântului!
desigur daca ne uitam doar la el au dreptate dar capitolul ne dezvaluie cui ii este destinat
21 Pregătiţi măcelărirea fiilor din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pământul şi să umple lumea cu cetăţi!" 22 „Eu mă voi ridica împotriva lor – zice Domnul oştirilor – şi voi şterge numele şi urma Babilonului, pe fiu şi nepot", zice Domnul. 23 „Voi face din el un culcuş de arici şi o mlaştină şi îl voi mătura cu mătura nimicirii", zice Domnul oştirilor.
Împotriva Asiriei
24 Domnul oştirilor a jurat şi a zis: „Da, ce am hotărât se va întâmpla, ce am pus la cale se va împlini. 25 Voi zdrobi pe asirian în ţara Mea, îl voi călca în picioare pe munţii Mei. Astfel, jugul lui se va lua de pe ei şi povara lui va fi luată de pe umerii lor." 26 Iată hotărârea luată împotriva întregului pământ, iată mâna întinsă peste toate neamurile. 27 Domnul oştirilor a luat această hotărâre. Cine I se va împotrivi? Mâna Lui este întinsă. Cine o va abate?
este vorba despre Domnul oştirilor, mpotriva filistenilor
28 În anul morţii împăratului Ahaz, a fost rostită această prorocie: 29 „Nu te bucura, ţara filistenilor, că s-a frânt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi un basilic şi rodul lui va fi un balaur zburător. 30 Atunci, cei mai săraci vor putea paşte şi cei nenorociţi vor putea să locuiască liniştiţi, dar îţi voi lăsa neamul să piară de foame şi ce va mai rămâne din tine va fi omorât. 31 Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată ţara filistenilor! Căci un fum vine de la miazănoapte şi şirurile vrăjmaşului sunt strânse." 32 „Şi ce va răspunde trimişilor poporului?" – „Că Domnul a întemeiat Sionul şi că cei nenorociţi din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo."
Domnul oștirilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov este un turn de scăpare pentru noi. (Oprire)
VDC: Biblia sau Sfâ
Răspunde
Ahaz, împăratul lui Iuda
28 Ahaz avea douăzeci de ani când a ajuns împărat şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. El n-a făcut ce este bine înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său David. 2 A umblat în căile împăraţilor lui Israel şi a făcut chiar chipuri turnate pentru Baali, 3 a ars tămâie în valea fiilor lui Hinom şi a trecut pe fiii săi prin foc, după urâciunile neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 4 Aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi, pe dealuri şi sub orice copac verde. 5 Domnul, Dumnezeul său, l-a dat în mâinile împăratului Siriei. Sirienii l-au bătut şi i-au luat un mare număr de prinşi de război, pe care i-au dus la Damasc. A fost dat şi în mâinile împăratului lui Israel, care i-a pricinuit o mare înfrângere. 6 Pecah, fiul lui Remalia, a ucis într-o singură zi în Iuda o sută douăzeci de mii de oameni, toţi viteji, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. 7 Zicri, un războinic din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul împăratului, pe Azricam, căpetenia casei împărăteşti, şi pe Elcana, care era al doilea după împărat. 8 Copiii lui Israel au luat dintre fraţii lor două sute de mii de prinşi de război, femei, fii şi fiice şi le-au luat multă pradă, pe care au adus-o la Samaria. 9 Acolo era un proroc al Domnului, numit Oded. El a ieşit înaintea oştirii care se întorcea la Samaria şi le-a zis: „În mânia Sa împotriva lui Iuda i-a dat Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, în mâinile voastre, şi voi i-aţi ucis cu o furie care s-a ridicat până la ceruri. 10 Şi credeţi acum că veţi face din copiii lui Iuda şi din Ierusalim robii şi roabele voastre? Dar voi nu sunteţi vinovaţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru? 11 Ascultaţi-mă dar şi daţi drumul acestor prinşi pe care i-aţi luat dintre fraţii voştri, căci mânia aprinsă a Domnului este peste voi!" 12 Unii dintre capii fiilor lui Efraim: Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Ezechia, fiul lui Şalum, şi Amasa, fiul lui Hadlai, s-au ridicat împotriva celor ce se întorceau de la oştire 13 şi le-au zis: „Să nu aduceţi aici pe aceşti prinşi de război. Căci, după ce că suntem vinovaţi înaintea Domnului, voi vreţi să mai şi adăugaţi la păcatele şi la greşelile noastre. Suntem foarte vinovaţi, şi mânia aprinsă a Domnului este peste Israel." 14 Ostaşii au lăsat pe prinşii de război şi prada înaintea căpeteniilor şi înaintea întregii adunări. 15 Şi oamenii numiţi pe nume pentru aceasta s-au sculat şi au luat pe prinşii de război, au îmbrăcat cu prada pe toţi cei ce erau goi, le-au dat haine şi încălţăminte, le-au dat să mănânce şi să bea, i-au uns, au încălecat pe măgari pe toţi cei osteniţi şi i-au adus la Ierihon, cetatea finicilor, la fraţii lor. Apoi s-au întors la Samaria.
Pedepsele asupra lui Ahaz
16 Pe vremea aceea, împăratul Ahaz a trimis să ceară ajutor de la împăraţii Asiriei. 17 Edomiţii au venit iarăşi, au bătut pe Iuda şi le-au luat prinşi de război. 18 Filistenii au năvălit în cetăţile din câmpie şi din partea de miazăzi a lui Iuda; au luat Bet-Şemeşul, Aialonul, Ghederotul, Soco şi satele lui, Timna şi satele ei, Ghimzo şi satele lui şi s-au aşezat acolo. 19 Căci Domnul a smerit pe Iuda din pricina lui Ahaz, împăratul lui Israel, care avusese o purtare fără frâu în Iuda şi păcătuise împotriva Domnului. 20 Tiglat-Pilneser, împăratul Asiriei, a venit împotriva lui, s-a purtat cu el cum s-ar purta cu un vrăjmaş şi nu l-a ajutat. 21 Căci Ahaz a prădat Casa Domnului, casa împăratului şi a mai-marilor, ca să facă daruri împăratului Asiriei, dar nu i-a ajutat la nimic. 22 Pe vremea aceea, chiar când era la strâmtorare, a păcătuit şi mai mult împotriva Domnului, el, împăratul Ahaz. 23 A adus jertfă dumnezeilor Damascului, care-l bătuseră, şi a zis: „Fiindcă dumnezeii împăraţilor Siriei le vin în ajutor, le voi aduce şi eu jertfe, ca să-mi ajute." Dar ei au fost prilejul căderii lui şi a întregului Israel. 24 Ahaz a strâns uneltele din Casa lui Dumnezeu şi a făcut bucăţi uneltele din Casa lui Dumnezeu. A închis uşile Casei Domnului, şi-a făcut altare în toate colţurile Ierusalimului 25 şi a ridicat înălţimi în fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămâie altor dumnezei. Şi a mâniat astfel pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi. 26 Celelalte fapte ale lui şi toate căile lui, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel. 27 Ahaz a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea Ierusalimului, căci nu l-au pus în mormintele împăraţilor lui Israel. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ezechia.
Chiar nu era nevoie sa vii pe TPU, ca sa ne informezi de decizia ta... satanista!
Și eu chiar nu aveam nevoie de răspunsul tău off topic
Vezi ca sunt site-uri religioase unde poti dezbate problema asta cu preoti crestini si aderanti la culte sataniste, poate te lamuresc ei.
Postarile trebuie sa fie sub forma de intrebare, nu sub forma de anunturi menite sa starneasca reactii.
Este adevărat că noi toți ne naștem cu ură față de Dumnezeu pentru că aceasta este natura umană păcătoasă de la căderea lui Adam încoace.
Dar aversiunea aceasta față de Dumnezeu nu trebuie lăsată toată viața să ne tulbure liniștea și pacea de care avem nevoie. Și nici nu trebuie să trecem de partea vrăjmașului omului și al lui Dumnezeu.
Ura față de Dumnezeu se îndepărtează prin educație. Iar educația înseamnă cunoaștere. Deci este de datoria părinților să educe copiii în cunoașterea lui Dumnezeu chiar din pruncie, așa cum spune apostolul Pavel lui Timotei: "Din pruncie cunoști Sfintele Scripturi...".
Părinții care au primit de la Dumnezeu copii și nu-i educă pentru viața veșnică, nu-i educă pentru slava lui Dumnezeu, acești părinți vor pierde ei înșiși mântuirea.
Dar slavă lui Dumnezeu că ne-a lăsat autoeducația. Adică există posibilitatea ca să ne educăm singuri, și la o vârstă matură să căutăm să cunoaștem adevărul, adică pe Dumnezeu.
Noi știm că Dumnezeu există pentru că El Și-a pus amprenta pe fiecare celulă a noastră, pentru că El este Singurul ce poate da viața.
Lupta dintre bine și rău nu este a noastră, ci este între Hristos și Satana, între Acela care ne-a creat, și vrăjmașul care caută să trecem de partea lui.
Dar lupta se da în mintea și inima noastră; noi suntem terenul de luptă, și fiecare caută să ne câștige pentru sine. Satana își cere dreptul asupra noastră prin faptul că ne-am născut în natura lui. Vrăjmașul știe că luptă pentru o cauză pierdută, pentru ca el însuși va fi judecat și găsit vinovat și va fi condamnat. Dar el nu vrea să fie singur. Și pentru că nu poate să facă rău lui Hristos în mod direct, Îi face rău indirect, atragandu-ne de partea Sa ca să avem aceeași soartă ca a lui, așa cum a făcut și cu o treime din îngeri.
I-a aminte ce-ți spun și nu-ți lăsa inima să mai stea în cumpănă sau să fie amăgită de cel rău. Vrăjmașul are puterea să ne insufle modul de gândire, și cunoaște slăbiciunea inimii noastre. Muzica, filmele, tot ce vedem și auzim, chiar și ce mâncăm și bem, totul ne influențează spre bine sau spre rău. Chiar Dumnezeu spune în cartea Eclesiastul că este mai bine să fii într-o casă de jale decât întruna de petrecere. Nu pentru că Dumnezeu ne dorește să fim triști, ci pentru că în tristețe inima noastră se face mai bună.
Satana caută să ne ofere distracții -aceasta este natura inimii firești, pentru ca nu cumva să ne îndreptăm inima spre Dumnezeu ca ea să se facă bună.
Fericirea omului este să cunoască pe Dumnezeu. Vrăjmașul știe lucrul acesta, ne cunoaște foarte bine; și de aceea el caută să întoarcă lucrurile în favoarea lui. Și după cum nu toți peștii trag la aceeași momeală, tot așa și el își folosește momeala pentru fiecare dintre noi ca să ne prindă în cursa lui.
Hristos ne-a creat și El vrea să ne răscumpere din mâna diavolului, din natura lui decăzută și să ne aducă la viața veșnică -aceea care a avut-o Adam la început. "Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe Singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci sa aibă viață veșnică." (Ioan.3:16)
Contează deci enorm de mult de influențele cu care ne hrănim. Pentru că unele grăbesc firea pământească prin literatura, muzică, filme și distracții și tot felul de plăceri și filozofii și închipuiri, iar alte lucruri ne conduc la Dumnezeu. Suntem liberi să alegem, dar trebuie să alegem să fim de partea cea bună, ca nu cumva să ne trezim în tabăra vrăjmașului și având soarta lui, în timp ce Hristos a murit pentru noi ca să ne salveze din nenorocire.
Dacă ne hrănim inima, mintea și trupul cu influențele sfinte, vom fi atrași de Dumnezeu; vom cunoaște pe Dumnezeu și atunci vom cunoaște adevărul. Ne vom bucura de adevăr și ne vom bucura de Dumnezeu; de-abia atunci vom putea spune că trăim cu adevărat.
Te îndemn la aceasta, pentru că în aceste lucruri vom găsi viața veșnică și ne vom bucura de ea chiar și aici pe acest pământ plin de necaz suferință, durere și moarte. Dar în curând acestea vor dispărea, pentru că Dumnezeu a hotărât că păcatul nu va dăinui veșnic în univers.
Decat Satanism, mai bine incerci Gnosticismul sau Hyperianismul, ca sunt cumva similare intr-un fel. Cand spui cuiva ca esti satanist nu suna la fel de bine la ureche cum ar suna daca i-ai spune ca esti gnostic sau hyperian. Poti sa cauti pe Google sau sa cauti Morgue Official pe YouTube daca vrei sa aflii mai multe.
Confunzi religia cu crestinismul.Greseala de incepator.
Dar esti pe drumul cel bun daca ai renuntat la crestinism.O sa-ti dai seama curand ca si satanismul este apa de ploaie si abia atunci poate o sa incepi o cale spirituala autentica.
Puteti sa aveti orice religie, oricum nu exista nimic, nu are nicio importanta religia.Religia,o fraza de dansii inventata. Mihai Eminescu.
Dumnezeu nu vrea să ne trimită în iad. El nu e un călău. Nu așteaptă să facem cea mai mică greșeală ca să ne pedepsească cu moartea și cu iadul.
Iubirea lui Dumnezeu este necondiționată, adică nu așteaptă ceva în schimb.
Să-i întoarcem iubirea? Asta e doar alegerea noastră.
El caută la noi fie și un singur motiv / fie și o singură faptă bună/ fie și o singură intenție bună ca să ne bage în Rai. El încearcă mereu să ne pună pe calea cea bună.
Ne dă semne, ne bagă în cap gânduri și intenții bune (care par că vin de nicăieri uneori) și face tot felul de eforturi în scopul ăsta. Uneori, când știe că un om va face o greșeală mare în viitor, Dumnezeu îl ia la El mai devreme (adică omul respectiv moare în mod neașteptat și merge în Rai) ca să nu apuce să facă acea greșeală și să fie mântuit. Alteori D-zeu dă unui om o boală grea/ multe dureri ale corpului, ca sufletului omului respectiv să se curețe prin suferință și să meargă în Rai. Exemplele sunt nenumărate nu numai în Viețile Sfinților, cât și în viața noastră cotidiană.
Cât timp e D-zeu dispus să facă efortul de a-l aduce pe om pe calea cea bună? Răspunsul e: Toată viața omului.
Există oameni care s-au întors către Dumnezeu în ultimele minute ale vieții lor și s-au mântuit.
Îmi amintesc cuvintele unui părinte care a mărturisit public că s-a luptat și se luptă des cu deznădejdea. Le voi cita aici: "Mi-am zis că Dumnezeu cunoștea căderile mele: și cele trecute și cele viitoare. Și totuși m-a creat. Iar Dumnezeu nu aduce pe nimeni pe lume spre pierzare (iad). Dacă ne-am născut înseamnă că Dumnezeu și-a pus toată încrederea în noi. E o mare încurajare să te gândești că Dumnezeu are încredere în tine."
Așadar, orice ai face, oriunde te-ai duce în viața asta, amintește-ți că Dumnezeu are încredere în tine și că te iubește mult. Dovada acestei încrederi și iubiri stă în simplul fapt că ești viu, că poți respira.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
