Am fost la 2 psihiatri pana acum, ambii ineficienti. Tratamentul lor nu a fost deloc eficient, ce-i drept 2 luni am luat dar ceva tot trebuia sa simt o ameliorare a anxietatii.Ar trebui sa merg la un neuro-psihiatru? Tremur si sufar de o anxietate foarte severa, nu reusesc sa ies afara din casa, mi-e teama sa nu fie ceva mai grav.Sa continui si sa merg la alt psihiatru sau sa merg la acelasi psihiatru si sa ii spun ca tratamentul nu e deloc ok?
Chiar atat de grava este anxietatea generalizata sa nu poate reusi un om puternic sa iasa afara din casa? Mie imi pare mai mult fobie sociala adica cand vad oameni incep sa tremur si am niste emotii incredibile si transpir tot, ud fleasca. Ar putea fi psihoza sau schizofrenie? Mentionez ca nu am halucinatii si sunt constient de realitate.

Trebuie să vrei si tu. Mie mi-au spus din start: pastilele nu inseamna nimic. Nu fac minuni. Am învins în proporție de 70% depresie majoră. Deci se poate si la tine, chiar mai usor de atat. App am 10 luni de tratament. Nu e tocmai ok sa întrerup schema de capul tau, pastilele astea nu sunt simple medicamente. Majoritatea se "joacă" cu, creierasul.

Nu e psihoza sau schizofrenie (schizofrenia e o psihoza pentru ca ala e termenul mai larg pentru afectiunile care rup pacientul de realitate in diferite feluri) fara halucinatii sau credinte iluzorii.

E posibl ca tratamentul respectiv sa nu fie cel mai bun pentru tine, daca nu ma lasa memoria la afectiunile respective tind sa existe mai multe tratamente care au efecte putin diferite de la persoana la persoana.

Cand mergi la psihiatru intreba-l in cat timp ar trebuui sa observi o imbunatatire si cam in ce masura ar trebui sa te astepti la ea. Daca dupa perioada respectiva nu vezi nici o imbunatatire nu sta 2 luni, mergi imediat sa-i spui ca tratamentul nu are efect (e posibil sa existe cazuri in care tratamentul are efect dupa ce il iei x zile/saptamani dar ar trebui sa-ti spuna asta).

Medicul ti-l alegi tu, iar daca simti ca nu te ajuta poti oricand sa ti-l schimbi sau sa ceri inca o opinie e dreptul si alegerea ta, nu conteaza cati schimbi.

Iti sugerez ca in paralel sa incepi si cu sedinte de terapie, in multe cazuri complementarea tratamentului medicamentos cu terapia poate aduce schimbari mult mai drastice pentru ca nu cred ca doar medicatia va face problema sa dispara. Cel mai probabil va reduce din reactiile fizice pe care le ai insa daca nu cumva te sedeaza anxietate tot va fi acolo la fel ca si celelate ganduri negative.

Nu cred ca e mai usor eu am de 14 ani depresie si fara tratament luat si nu mo afectat asa de mult cat mo afectat anxietatea asta depresia ce o am e pepsi pe langa anxietate

Trebuie sa descoperi cauza anxietatii tale. Ceva ti s-a intamplat de ai inceput sa ai starile astea.
Si eu m-am confruntat cu asa ceva dar am reusit oarecum sa trec peste, mai am momente.
Totul ține doar de tine, trebuie sa incepi sa gandesti pozitiv, nu te m-ai gandi ca ar putea sa se intample ceva rau.
Si sa continui sa mergi la psiholog pentru ca rezultatele sa inceapa sa apara.

Din pacate am tot intrerupt tratamentul din cauza banilor, stiu ca am nevoie de psihoterapie si stiu si ce e schizofrenia si psihoza
Numa ca anul trecut o retardata ma diagnosticat cu psihoza de unde o scos-o si pe asta nu stiu pe ce baza de la anxietate la psihoza

Tratamentul nu e decontat prin casa de asigurari? Ar trebui sa fie, vezi cu medicul.

Din pacate nu te stiu si n-am idee care e motivul pentru care te-a diagnosticat. Partea buna e ca daca e intr-adevar falsa verifica daca nu poti sa profiti sa obti pensie de hadicap. In finctie de grad ai o gramada de beneficii.

Nu e decondat, m-am gandit si eu la pensie, o vrut celalalt medic psihiatru sa imi faca pensie din cauza anxietatii extreme dar imi dadea doar 300 de lei o nimic toata. La psihoza poate imi da mai mult cine stie nu prea ai ce sa profiti man maxim daca iti da 400-500 de lei pe luna la psihoza mi greu sa cred ca iti da mai mult.eu vreau sa lupt sa inving aceasta anxietate si sa ma angajez

Ok. Pastilele nu te ajută la nimic! Alea sunt eventual acolo așa, doar pentru „efectul placebo" sau cum era ăla. Dar totul trebuie să fie alegerea ta! Dacă te gândești prea mult la asta, dacă mereu spui „așa o să fiu toată viața", așa o să fi! Dar dacă dorești o schimbare, gândește cât mai pozitiv posibil! Încearcă să ieși pe afară! Știu, știu! Nu poți! Dar încearcă! Bucură-te de viața asta! Știu că eventual vrei să te sinucizi. Și eu mai am momente când mă apucă de vreau să mă sinucid. Dar dacă mă sinucideam prima dată când m-am gândit, nici nu mă mai vedeai scriind aici!
Hai noroc!

14 ani? Inseamna ca faci confuzie. O depresie reală te omoară sau te înnebunește in cateva luni-maxim 1-3 anișori (de la om la om). Eu in decurs de cateva luni ajunsesem de la gânduri la șoapte de suicid. Deja nu mai aveam mult. Anxietatea e o tulburare mai mult imaginară, e foarte usor de tratat daca te menti cu picioarele pe pământ.

Nu fac nici o confuzie de 12-14 ani sufar cam de cand o murit taicameu, ganduri de sinucidere am de multi ani dar nu am avut nici o tentativa. doar persoanele idioate si vulnerabile innebunesc trebuie sa stii sa o gestionezi cu ganduri pozitive anxietatea in schimb nu functioneaza oricat de pozitiv ai fi in momentu cand iesi afara din casa e ca in iad anxietatea ce o am de 1 an 2 ani mi-a produs mai multa suferinta decat depresia care e destul de grava. am avut noroc ca am avut si prieteni si mai ieseam cu toate ca ma simteam rau dar acum o simt din plin depresia de cand nu mai am prieteni. eu m-am nascut cu tulburare de personalitate schizoida e normal sa sufar de atatia ani de depresie.nu cred ca exista schizoid care sa nu sufere si de deresie vine la pachet depresia cu tulburararea. Mai sunt cazuri care sufera de atatia ani de depresie dar nu sti tu dar persoanele alea sunt aproape distruse. eu am un pshihic foarte puternic si stiu cum sa lupt cu depresia in schimb cu anxietatea nu.

Inseamna ca esti o persoana slaba o persoana vulnerabila daca in cateva luni ai avut ganduri de sinucidere. daca sufereai de tulburare de personalitate schizoida iti dadeam maxim 1 luna de zile.eu de cand ma stiu din cauza tulburarii sunt singuratic si izolat mai mereu mi am petrecut viata in singuratate tu nu ai rezista nici 2 saptamani sa fi asa izolat si uite ca nu am innebunit, am fost de 3 ori consecutiv premiant.

Pe foaie gândești bine. Imi pare rau pentru tine. Nu poti iesi? De cat timp? Eu ajunsesem la izolare, fobie sociala etc. Toate astea in termen de aproape 1 an. După care a venit depresia piz***. Dacă ai psihic puternic scapi usor. Mai ales cu tratament. Ceva de genul tau eram si eu. Izolare +fobie sociala. Dar la mine nu asta era "interesant" ci soaptele care m-au făcut să.mi pun cuțitul la gât . Am scăpat destul de usor de izolare și fobie. Luptăm cu mine însumi, ieșeam 5 minute daca ieșeam, a 2 a zi 6 minute si tot asa. Pana am reusit sa stau afara. După ma băgam în seamă cu oamenii, vecini după care chiar cu necunoscuti. Iar acum pot spune că ma simt chiar bine între oameni. Si eu cand am ajuns la psihiatrie, s.au dus si prietenii si prietena. Din 80kg ajunsesem la 57-58 . Stii cum se luptă cu anxietatea? Ai auzit de vorba aia "cea mai grea luptă e cea cu tine însuți" cam la asta se refera. Cand creierul si chiar organismul zic NU, iar tu zici DA. Eu aveam si simptome fizice; voma, bătăi ale inimii atât de puternice incat imi tăiau respiratia etc. Si tot ieșeam 5 minute daca le stăteam era ok. Promiti ca mâine iesi macar 2 minute?

Probabil ca ai dreptate. Din cauza împrejurărilor, tu esti invatat asa. Eu nu am fost, probabil de asta am fost atât de afectat într-un timp atât de scurt.

Am mai iesit ca am avut niste prieteni ce erau pe interes da cand ieseam tremuram sau cand treceau oameni pe langa mine ma prefaceam ca ma uit in alta parte sau mergeam cu privirea in pamant fiindca daca avem contact vizual eye to eye cu cei ce treceau pe langa mine imi sarea inima din piept si tremuram din toate incheieturile dar erau si momente cand ma puteam stapani.am intrerupt tratamentul de 3-4 ori si acum nu mai simt nimic cand iau pastile.cam de 7 luni sunt izolat complet de societate de cand nu mai am prieteni si sufar de anxietate generalizata.depresia si anxietatea sunt 0 comparativ cu tulburarea ce o am de la nastere.de la tulburare am ajuns la atatia ani de depresie si anxietate. fiindca mereu am tendinta sa ma izolez sa fiu singur din pacate nu exista tratament pentru aceasta tulburare doar psihoterapie. Dar e imposibil de vindecat dupa parerea mea. Da o sa ies maine chiar mai mult de de 2 minute .tu cred ca ai avut depresie psihotica daca auzeai soapte ai mare noroc daca ai scapat de asa ceva fiindca se vindeca greu

Nu stiu ce sa zic daca nu sufeream de aceasta tulburare nu cred ca aveam de a face vreodata cu depresia. din pacate aceasta tulburare duce cu anii chiar la schizofrenie. este cea mai parsiva afectiune psihica.

Eu nu pot sa ma bag in seama cu oamenii fiindca incep sa tremur de la emotii, mi aproape imposibil

Chiar ca au efect placebo foarte bun raspunsul tau :p

Daca nu iti gasesti vreo ocupatie sau vreun hobby nu te vad bine nici pe tine

Si ce daca tremuri? Crezi ca te bate cineva? Eu vomitam in fata lor . Diagnosticul plus pe foaie a fost următorul: tulburare depresivă majoră cu elemente fobice. Si aici a inclus fobia, izolarea. Mi-ai spus că eviți contactul cu oamenii "eye to eye", stii ce e asta? Un obicei creat de tine. Stii care-i treaba cu obiceiurile? Toate au si dezvat. Eu ca sa ies pe ușă afara, ma uitam pe vizor ca nu cumva sa treaca vreun vecin. Cand era liniste completă, atunci ieșeam. Pana mi-am luat inima în dinți și am ieșit fără să mă uit. Azi ma uitam pe vizor, mâine nu si tot asa. Am avut si un medicament care este folosit in tratarea schizofrenie. Se numeste zyprexa, doar ca eu aveam 5 mg, iar pentru schizo se baga de la 20 in sus. Mie mi l-a dat pentru pofta de mâncare (nu mai simteam nevoia de a manca) si pentru a forța efectul antidepresivului. Cel mai important lucru este sa NU întrerupi tratamentul. Schema de tratament se începe cu sferturi de pastile si se termina la fel. Mi-ai promis că iesi maine, sper sa te ti de promisiune. Sa stii ca NU ma minti pe mine ci pe tine. Somnul are un rol important, ar fi cazul sa dormi. Apuca-te Si de un sport, ușurel cum poti tu. LUPTA. Pe mine dintr.un om normal, obsedat de sala si stil de viata sănătos m-a transformat în leguma. Dar in 10 luni De tratament si vointa din partea mea, aproape ca mi-am revenit complet. Sa stii ca tratamentele, in functie de fiecare om in parte, te pot face sa te simti rau de la ele, o perioada de cateva zile, 1 săptămână. După care totul va reveni la normal. Dar ai facut foarte rau ca le.ai întrerupt. Cauta in specialist bun, de exemplu unde merg eu, doctorita te citeste după față. Cand am ajuns prima dată acolo, m-a băgat în fața, peste oameni, in ce hal eram. Am apucat sa-i spun 2 simptome după care mi-a completat ea cu restul . Promiti ca mâine iesi? Si in timp (iti dau maxim 1 luna sa te bagi in seama cu vecinii, macar?)

Si eu ma confrunt cu anxietate generala, Mi-au provocat dureri cardiatice, am ritmul inimii marit. Pastile am incercat diferite calmante cu efect minim. Ganduri suicid am demult, cu cateva temptative mai minore, insa am ramas cu cicatrici.
Ies afara numai cand am treaba : job/cumparaturi. Insa acum am o perioada mai naspa emotional... sunt constient ca imi pot pierde controlul...
Tokio Hotel -Don`t Jump
https://www.youtube.com/watch?v=NTwYdiuQa34

Nu considera ceea ce ai ca o boală psihică. Nu vreau să îți pierzi încrederea în psihiatrii tăi, dar ascultă-mă și pe mine.
Nu merge la amândoi de o dată. Alege unul din ei în care ai cea mai mare încredere.
În al doilea rând, nu medicamentul sau recomandarea lui sunt de vină de faptul că dtale nu reușești cu el. Fiecare organism e diferi și intepretează medicamentul diferit.
Medicamentele pe care le recomandă un psihiatru sunt de obicei pentru bolnavii psihici, iar dacă dta nu ești unul din ei, nu are cuim să te ajute prea mult.
Anxietatea este un simptom adaptativ.
Am un exemplu mai dur din cărțile lui Sven Hassel, cărți despre război, al unui batalion discplinar din armata germană în al doilea război mondial. Romane dure, extraordinar de dure.
Acolo povestește cum a reușit acel pluton să supraviețuiască. Nu este o carte pentru papă lapte, este o carte pentru bărbați, mai exact un ciclu de mai multe cărți. Au reușit să supraviețuiască fiindcă erau foarte uniți în luptă. O dată cel puțin unul din ei în toiul luptei a fost cuprins de panică. Lipsa lui din dispozitivul de luptă ar fi însemnat să piară toți. Avea nevoie de el cu mintea întreagă. Au procedat ce știau că va avea efect rapid. o mamă de bătaie, dar bătaie din aceea în care trebuie să ai oase tari, ca să rămână întregi, până s-a trezit la realitatea că, ori luptă și el, ori vor muri cu toții. Așa că, și anxietatea dtale e adaptativă, în raport de situații la care trebuie să le faci față, iar medicamentele acelea nu reușesc să modifice suficient coordonatele dtale interne. De exemplu o disfuncție a tiroidei poate cauza atacuri de panică nelegate de ceva din exterior. Hormonii proveniți din exterior de la produse animale care au fost drogate cu hormoni de creștere, chiar și de la așa zise animale inocente ca peștii de acvacultură pot și ei să perturbe.
Așa că eu zic să nu renunți neapărat la medicația prescrisă, căci are și ea rostul ei. Dar dacă treci pe un regim vegetarian, măcar câteva zile bune din săptămână, zic eu că o să redobândești treptat controlul de care ai nevoie.

Da o sa ies cu vecinii man pot vorbi desi cu unii am observat ca tremur cand vorbesc, cu strange people nu reusesc. da psihiatru nu ti-a zis ca ai si elemente psihotice i-o scapat chestia asta.da ce sa zic prin momente nasoale ai trecut si tu la randu tau te inteleg. asa este ai dreptate este un obicei creat de mine dar daca ma uit in ochii lor si ei spre mine incep sa tremur nu stiu pentru mine e o umilinta sa fiu vazut de catre cineva ca tremur ca un parkinsonian uneori am si fata de speriat bombe si mi greu sa imi controlez mutra tin minte ca treceau niste fete pe langa mine si m-a luat anxietatea si am facut o fata de milog de la emotii si le-au bufnit rasu mai sa se pise pe ele dracu stie ce s si cu bolile astea esti un baiat fain nu credeam ca esti asa de empatic

Nu eram. Eram fix opusul. Am râs si facut mișto de oameni, unii chiar cu probleme. Am fost retardat, până mi-a dat si mie destinul ce "mi-a trebuit" . Nu conteaza daca tremuri, eu vomitam, intelegi? Trebuie sa te doara in cot de ce crede restul sau de ce o sa zică x, y daca te vor vedea ca tremuri sau ca te schimbi la față. Vei reusi si cu străini. Nu-i mare lucru. O simpla întrebare: cat e ceasul? Sau un simplu salut. De la astea trebuie sa pleci. Dar prima dată iesi, treptat începe să vorbești cu oamenii, după care treci la necunoscuti. Acum, am o slabiciune pentru anxiosi/oase, depresivi/e etc. Doar ca mai nou e chiar o "moda" sa te dai depresiv si chestii din astea. Ăștia care cred lucrurile astea sunt mai duși ca cei cu probleme reale . Luptă; Da?

Magistral raspunsul tau sa stii ca si eu de 1 an de zile m-am gandit ca anxietatea ar putea fi intr-o mica masura cauzata de glanda tiroida
Mai ales ca m-am ingrasat brusc 10-12 kg deci sunt suspect de hipotiroidism dar cine stie poate fi si hashimoto tiroida autoimuna eu doar presupun legat de hipotiridism am aproape toate simptomele.da ar trebui sa modic stilu de carnivor si devin vegetarian este si asta o alta idee buna, mersi pentru sfat o sa tin cont

Daca ai anxietate generala si ai si job inseamna ca esti norocos, eu nu reusesc nici pan la magazin sa ies si magazinul este apropiat de mine. Deci la tine dracu nu e asa de negru

Sincer nu stiu sa cataloghez afectiunea mea. Tind sa cred ca nu este atat innascut, pe cat efectul interactiunilor, educatiei. Am crescut fara a interactiona cu altii creierul meu s-a dezvoltat diferit. Nu ma pot integra /nici nu mai vreau in societate. Insa sunt constient ca izolarea duce la afectiuni mai grave.

Eu am vrut să spun hipotiroidism, da am avut și eu o vară întreagă o anxietate din asta și mă săturasem de un psihiatru, care de altfel mă ajutase foarte mult. Am scris două nuvele cu tema asta, o să ți le trimit în privat mâine probabil.
Iar cu veganismul eu așa procedez. Mă strădui să respect și din când în când, mai rar, păcătuiesc cu mâncare păcătoasă.

La ce ma gandesc uite cum esti tu, eu si mai sunt multi altii pe TPU de genu, Ce ar fi daca s-ar crea un fel de terapie pentru cei ca noi. Ma gandesc la psiholog, insa ma indoiesc ca ma poate ajuta

Ciudat mie imi pari un baiat inteligent ce da raspunsuri complexe si inteligente.
Dar si marile genii ale lumii erau tot asa, mai mult sau mai putin cei drept. cred ca suferi si tu de o tulburare care ai dobandito cu timpul nu te-ai nascut cu ea, sau cine stie nu te cunosc asa de bine nu stiu de ce alegi sa fii asa cand tu de fapt ai un iq nivel de inteligenta peste mediu. e ciudat rau!

Inseamna ca karma sau dumnezeu ne-o ars pe amandoi pe buna dreptate, e bine ca te ai schimbat ramai asa cum esti acum te descurci destul de bine si atragi si simpatie asupra ta.