anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Am o problema care nu prea imi da pace. De ceva timp, cam un an, am multe episoade de frica, chiar cele mai orible frici, atacuri de panica, momente in care chiar cred ca ceva rau se va intampla in viata mea si nu stiu ce sa fac in privinta asta. Am mers la psihiatru, mi-a dat niste pastile pe baza de plante, ca a zis ca nu mi-ar face bine niste pastile puternice gen anxiolitice, ca nu ar fi cazul. Am mers la preot sa imi faca rugaciuni, am incercat sa ma controlez, dar vad ca anxietatea mea persista. Nu stiu ce sa mai fac... Sincer ma simt fara speranta.

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
6 răspunsuri:
anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Evită preotul

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Îți respect credința și opțiunea ta de a apela la preot, dar nu era un preot bun.
Un preot bun ar fi făcut acele rugăciuni împreună cu tine, și ar fi făcut asta zile întregi, nenumărate, până la rezolvare, dar reține împreună, unul lângă altul, rostind împreună aceeași rugăciune.
Una din greșeli.
A doua este a psihiatrului,
El așa a învățat la școală.
Anxietate=anxilitice= pilule pe bază de plante.
Unde e greșeala?
Interpretarea acelor semnale emise de creier ca negative.
Să îți explic. Un leu a scăpat de la grădina zoo și te întâlnești cu el pe stradă. Întâmplător semeni cu îngrijitorul care îi dă lui de mâncare dimineața. El aleargă spre tine și se oprește brusc la o jumătate de metru distanță și îi simți respirația și mirosul de leu.
Nu îndrăznești să te miși căci el te-ar putea înșfăca înainte să zici pâs.
Așai că te simți bine?
Acum am descris anxietatea ta, un atac de panică.
Ceva de genul. Cineva ( un leu) sau ceva, încearcă să mă omoare.
Ce poate fi acel ceva? Un gând rău al cuiva, care chiar ar vrea, cu motivele lui, să mă facă, dar nu poate, dar atunci transmite gânduri rele. Creierul meu le simte și intră în alertă pentru mine.
Soluție. RUIP = Rețea Umană Informațională Pozitivă.
Nu vrea toată lumea să te omoare.
Dar când te strădui să întărești acea RUIP, ocupându-te de alții, ca să îi ajuți, anxietatea va scădea.
O să dau un exemplu din domeniul religios, dar asta doar prin faptul că el e pastor. Pove.
Am sosit în România în orașul unde urma să predic.
Nu știam pe nimeni în oraș, abia sosit, familia urma să sosească după ce aranjam o locuință.
Era seara de Crăciun. Locuința încă goală, radio, TV, nimic.
Nu cunoșteam pe nimeni în oraș, nu obișnuiesc să merg la restaurante. Eram singur de tot. Nu mă simțeam bine din cauza asta. ( Anxietatea).
Aveam o mașină, am zis să mă plimb cu mașina prin oraș. Ninsese brusc, o zăpadă cu apă, străzile erau blocate de nămeți și de mașini care patinau pe loc, căcu nu erau echipate cu cauciucuri de iarnă sau cu lanțuri, nu aveau de ce, că fusese timp frumos, chiar cald pentru acea perioadă. Aveam un motor puternic și un cablu de tracțiune în port bagaj. Am ajutat zeci de mașini blocate în trafic să se despotmolească și să ajungă acasă în seara de Crăciun. Mișcarea și aerul curat de după ninsoare mi-au făcut bine. Dar mai ales mulțumirile celor pe care îi ajutasem. Nu mai eram singur, în casa în continuare la fel de goală.
...
O doamnă miliardară.
Când nu mă simt bine ( anxietate) ies la cumpărături.
La magazine, când cumpără își formează RUIP din vânzătoarele care se ocupă de ea.
Apoi merge la un cerc de oameni bogați, care se ocupă de copii străzii, dar nu numai cu donații și baluri de caritate, ci mergând efectiv pe stradă și ajutând cazuri concrete. Din nou RUIP.
Dacă faci asta, de exemplu să partcipi la un voluntariat social creierul tău evaluează. Da, sunt killeri și hateri, dar este și RUIP, să compenseze să lupte pentru mine. Cineva acolo sus și aici jos mă iubește. Am șanse să mă îngroape cineva dacă mor în luptă, și să mă ducă la spital dacă sunt rănit.
Așa vorbește creierul cu el însuși în metafore. Anxietatea este unul din ele.
De aceea spun, popa și psihiatrul sunt proști, ei te vindecă, cel puțin așa zic ei, eliminând anxietatea care este linia 1 a ta de apărare.
Ei atâta au învățat, atâta știu, atâta pot.
De unde știu eu?
Că am trecut și e pe acolo pe unde ești dta acum ( se cheamă valea umbrelor morții) și așa am învins, cu partea pozitivă a lucrului.
Speranța moare ultima. Întâi mori tu, apoi speranța.
Vei muri oricum. Dar nu acum.

| totuldesprenaturasiaventura a răspuns:

Ti am trimis mesaj

| anonimg a răspuns:

Mulți oameni sănătoși se îmbolnăvesc din pricina imaginației lor. Realitatea este că nu ți s-a întâmplat nimic din toate fricile pe care le-ai avut. Dar dacă continui așa, organismul va avea de suferit din pricina stresului constant la care îl supui.
Neglijenta părinților duce la aceste stări. Ei sunt vinovații; și dacă vor fi luați la întrebări imediat își vor găsi scuze solide. Dar în realitate nu vor avea scuze. Pentru că cine vrea să aibă copii trebuie să aibă și timp de a sta cu ei. Cine nu are timp de copii, pentru ce îi face?
Dar nu este timpul să intrăm în astfel de discuții.
Soluția la tine este să îți faci un obicei de a citi Biblia. Vei vedea că orice stare neplăcută va dispărea, și în schimb te vei bucura de pace.
Dacă Biblia îți va părea greu de citit, începe cu ceva mai ușor:
https://m.egwwritings.org/ro/book/2010.2#0

| Demidol a răspuns (pentru anonimg):

Iti dau voturile pentru acest pasaj: "Neglijenta părinților duce la aceste stări. Ei sunt vinovații; și dacă vor fi luați la întrebări imediat își vor găsi scuze solide. Dar în realitate nu vor avea scuze. Pentru că cine vrea să aibă copii trebuie să aibă și timp de a sta cu ei. Cine nu are timp de copii, pentru ce îi face?" Este foarte adevarat.

| Uvox a răspuns:

Problema ta este de natură medicală si nicidecum nu se poate rezolva la biserica. Dacă nu ar fi vorba de ceva atat de serios as râde si cu fundul de unele sfaturi "bisericoase".
Psihiatru direct? Nu psiholog? Încearcă si la alt specialist. Nu ne-ai spus, poate nici tu nu ai idee, ce anume declanșează episoadele despre care spui.
Ai grija de tine. Sanatate!