In primul rand, trebuie sa intelegi originea lor (pentru ca atacurile de panica nu sunt o boala in sine, ci simptome ale unei frici puternice sau anxietati). Asta se rezolva prin psiho-terapie. Nu sta cu ele, du-te neaparat la un psiho-terapeut. Nu asculta sfaturi neavizate ca poti da in altele.
Apoi, exista cateva tactici pe care le poti aplica singur cand acestea apar si care te vor ajuta:
1. Concentreaza-te pe respiratie. Ai grija sa respiri in asa fel incat sa simti cum ti se ridica si micsoreaza zona abdomenului, daca ma intelegi (adica, respiratii adanci).
2. Gandeste-te ca ceea ce simti atunci, nu inseamna ca ti se va intampla ceva rau. Nimeni nu a murit din atacuri de panica. Cazurile la nivel mondial au fost foarte rare. Si atacurile de panica nu a fost cauza principala.
3. Ceea ce mintea iti spune in momentul acela e complet ilogic. Trebuie sa faci fix ceea ce iti interzice. Iti spune ca trebuie sa suni la doctor? Nu o face. Iti spune ca trebuie sa eviti aglomeratia, du-te in cele mai aglomerate locuri. Iti spune ca trebuie sa fie cineva langa tine, fa-o singur etc.
4. Cu cat eviti sa faci ceea ce ti-e frica in momentul acela sa faci, cu atat vei fi mai fragil data viitoare si vei ajunge sa eviti sa traiesti momente minunate: sa iesi afara, sa te bucuri de prieteni etc. Medicamentele rezolva problema pe moment, insa la un moment-dat, va trebui sa gestionezi atacurile de panica fara medicamente.
5. Daca simti ca totul o ia razna si nu-i poti face fata si e cineva in jurul tau, oricine, de la parinti, rude, prieteni pana la straini, roaga-i sa-ti spuna ceva despre ei sau sa-ti povesteasca o experienta de viata sau sa aleaga ei un subiect aleatoriu si, in timp ce respiri adanc, concentreaza-te pe povestea spusa. Iti va diminua starea. Un atac de panica dureaza in jur de 15 minute. Rareori un timp mai indelungat. Trebuie doar sa faci fata momentului respectiv.
Deci, e simplu, insa complicat la inceput: fa exact ce nu iti este confortabil sa faci. Totul trebuie gandit la scara mica, iar evolutia e treptata.
Daca te afli pe strada si ti se intampla asta, gandeste asa: care e cea mai grava situatie care ti se poate intampla? Sa mori? Heck no! Nu se moare din atacuri de panica! The end. Sa lesini? Sunt oameni in jur sau iti revii singur, dar si cazurile de lesin apar in situatii de hiperventilatie (cand nu respiri adanc si corect).
Daca nu le controlezi tu, te vor controla ele pe tine.
Vreau un Facebook sau un watsapp ceva imi poti oferii?
Sfatul meu e sa mergi la un psiholog sau psihoterapeut. Da, e greu pana iti faci curaj, insa asta ar fi cam singura rezolvare. Cauta specialisti in orasul tau, alege persoana cu care crezi tu ca te-ai putea intelege cel mai bine si fa-i o vizita. Vei avea doar de castigat, iar problemele tale, cel mai probabil, daca nu vor disparea, cel putin se vor diminua considerabil. Singur, eu zic ca e foarte greu sa o scoti la capat.
Am fost sincer s.au mai diminuat dar parca tot mai sunt
Doar prin autocontrol, pentru ca totul este doar in capusorul tau!
Poti primii ajutor, de la un psiholog sau psihiatru!
Nu ai de ce sa te temi sau sa te sperii. Nu este niciun pericol real in jurul tau,nu? Daca esti bine,nu te doare ceva si nu te deranjeaza nimic fizic ACUM, nu ai de ce sa ti faci griji. Gandurile sunt alea care te panicheaza si iti provoaca insomnii. Din fericire, gandirea se schimba, amalganul ala de ganduri suparatoare dispare cand nu ii mai acorzi atentie. Asa scapi de atacuri, prin incredere in tine si iubire fata de ce ai. Traiesti si asta conteaza cel mai mult.
Un prieten a avut probleme cu atacurile de panica si a fost la un psiholog/psihiatru (posibil cel din urma pentru ca a primit medicamentatie). Pe el simplul fapt ca avea calmantele la el la ajutat sa scape de atacurile de panica fara sa ia pastilele deloc.
Eu vad atacurile de panica ca un cerc "vicios" realizat de gandurile care iti trec prin creier, ganduri irationale. Creierul este o unealta, trebuie sa stii sa il folosesti si de multe ori ne foloseste el pe noi, gandind lucruri fara sens care ne blocheaza gandirea "curata" si observarea prezentului. Aceeasi problema cu gandurile si in cazul anxietatii, depresiei si a altor stari de genul acesta. De aceea ajuta foarte mult sa meditezi in toate aceste cazuri, pentru ca prin meditatie inveti sa iti "linistesti" ceea ce budistii numesc "monkey mind", adica ceea ce faci atunci cand de exemplu mergi spre magazin si pe drum iti trec tot felul de ganduri care nu au vreo importanta, de exemplu iti revizuiesti lista de cumparaturi de mai multe ori in minte, te gandesti la chestii care se vor intampla in magazin. Poate tu nu faci asta, dar sunt foarte multi care o fac si in acel moment gandirea devine o distragere.
Si eu fac aceleasi lucruri mereu ma gandesc la ce e mai rau si cateodata simt ca nu le mai tin sub control si ma coplesesc am 17 ani si pana acum 8 lini am dus o viata de vis, de atunci sincer sa ruinat totul?
A existat un anumit eveniment/lucru care a declansat asta? Ce inseamna de vis si ce e ruinat acum?
Am mai avut si eu probleme cu anxietatea si depresia, nu mari dar destul cat sa inteleg procesele care provoaca acele stari. De asemenea sunt pasionat de psihologie si imi place sa explorez prin domeniu asta asa ca daca ai vrea sa mai vorbim pe subiectul asta poate imi lasi un skype si ne scriem acolo ca sa fie mai anonim si poate reusesc sa te ajut sa iti dai seama cum sa scapi de ele. Oricum si faptul ca iti impartasesti sincer starile cu cineva ajuta mult.
Cauta.ma pe Facebook Cristi Preduna, am un tricou roz sunt din Craiova nu folosesc skype
anoooonimm77 întreabă: