Hello, cand aveam aproape 18 ani am fost obligata sa fac avort si nu-mi pot reveni, am ramas cu o trauma...cum pot face sa trec peste? Am iubit acel copil mai mult decat pe mine, dar n-aveam ce sa fac, il tineam pe strazi? Nu mai stiu ce sa fac, doare ingrozitor cand imi amintesc; nu meritam sa patesc asa ceva, de fapt nu merita nimeni

Imi pare rau de pierderea sarcinei, totusi, la 18 ani nu ai putut fii obligata sa faci faci avort, pentru ca erai majora, asa ca, a fost decizia ta proprie si personala, doar daca nu ai fost violata, dar si atunci puteai fii sfatuita sa lasi copilul.
Incearca sa mergi la un preot sa vorbesti cu el desprea asta si iti va spune ce este bine sa faci si cum poti s atreci peste acest lucru.
Intotdeauna suferim cand luam decizii proaste, iar faptul ca meritati sau nu sa patesti ceva, depinde cat esti de sincera cu tine, pentru ca, joaca de-a sexul ne si frige cateodata si suferim pentru deciziile pe care le-am luat la acel moment, decizii luate de noi si nu de altii, deci, cumva meritam sa ni se intample ceea ce am decis noi.

Fetita, nu avem cum sa nu te judecam, pentru ca de aceea ai venit pe TPU, sa ne spui povestea ta, sa o judecam, sa o cantarim si sa-ti dam solutii, pareri, opinii.

Eu te-am intrebatm daca stiai ca poti avea probleme cu parintii, dinaininte de a ramane isnarcinata.
Daca stiai ca nu ai voie, de ce nu v-ati protejat?
Un amarat de prezervativ costa 2 lei, un avort costa 200-300 lei.
Nu am pus la socoteala trauma psihica si fizica, in urma unui avort si posibilitatea sa ramai sterila pe viata.

In alta ordine de idei:
Spui ca erai singura cu un copil pe strazi, daca l-ai fii facut, dar tatal copilului unde este?
Nu cumva ati planuit impreuna o familie? Te-a parasit deja de cum a aflat ca esti gravida?
Asta este marea lui dragoste pentru tine?

Vezi tu, o fii maica-ta dura cu tine, dar are dreptate!
La nici 18 ani, fara scoala terminata, fara o profesie, fara un servici, fara un acoperis sub cap, fara un sprijin moral si financiar din partea unui barbat, nu te apuci de facut copii, ca nu-I poti intretine si creste.

Cauta un psiholog, el o sa te ajute sa treci peste. Familia are si ea un rol, trebuie sa te sustina si sa te intelega, dar asta nu depinde de tine. Trebuie sa te impaci cu gandul, din punctul meu de vedere nu ai facut nimic rau, dar fiecare cu gandirea lui. Pana la urma absolut toti facem la un moment dat chestii de care nu suntem foarte mandri, trebuie doar sa trecem peste si sa ne impacam cu noi. Si un psiholog o sa te ajute sa faci asta.