| MissCosmos a întrebat:

O sa imi fie greu sa discut despre asta si poate unii vor considera ca nu e buna categoria de,,sanatate". Cred ca am anxietate,eu imi doresc sa merg la psiholog dar nu stiu cum as spune familiei,mama nu crede nici ca sunt timida ( ceea ce credeti-ma, pana si profesorii o spun )deci nu cred ca m-ar crede sau lua in seama.Lasand asta,ma simt oribil de singura mereu.da, vorbesc cu multe persoana deoarece m-am adaptat clasei si colegilor dar simt ca pentru ei sunt doar un alt...personaj secundar ( daca are sens ce spun) si isi dau seama ca exist dar cam atat.Nu pot sa nu fiu putin geloasa cand ii vad pe ceilalti vorbind cu cei cu care pana si eu vreau, gandurile ca nu le-ar pasa sau nu m-ar baga in seama si am ajunge doar sa ne salutam dimineata si atat ma enerveaza...am un prieten de 3 ani,am doar unul dar simt ca ne cam indepartam.Eu il consider cam cea mai importanta persoana din viata mea pana acum,m-a salvat ( daca pot spune asa) de la multe situatii asemanatoare acesteia cand doar ma simt neimportanta (ca un NPC) dar eu nu sunt asa pentru el, adica are alti prieteni si d-astea ( nu prea ma deranjeaza dar sunt genul care nu spune cand nu ii convine ceva de frica sa nu supere acea persoana ).Nu sunt suicidala si nici depresiva dar nu pot sa nu imi imaginez din cand in cand cum ar fi sa dispar si cum ar reactiona altii.Simt ca nu ma pot adapta complet, ca nu pot sa fiu unul dintre ei ci doar un caracter nesimnificativ in viata tuturor.

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
Răspuns Câştigător
| Animee a răspuns:

Buna! Nu sunt psiholog, dar si eu sufar de anxietate, am atacuri de panica, am fost in depresie, deci cred ca te pot ajuta cu cateva sfaturi micute. In legatura cu prietenii tai, incearca sa fii mai sociabila sa te lasi uneori dusa de val, iar in legatura cu parintii incearca sa le spui sincer care este problema, ei cu siguranta te vor ajuta. Pe mine...nu m-au ajutat. Nu m-au crezut si au spus ca joc teatru. Eu nu stiau ca eu plang seara si tremur si nu stiu cum sa ma opresc. Am incercat sa ma ''innec'' in pasiunile mele. Desenez, ascult muzica etc.Toate astea s-au intamplat cand aveam numai 12 ani. Acum am 14 si sunt, ei bine,.ok. Sper ca te-am ajutat! Funda?

4 răspunsuri:
Brigaela
| Brigaela a răspuns:

Fiecare scoala are arondat un psiholog. La el te poti duce din proprie initiativa, fara acordul parintilor. Vezi ce iti spune acesta

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

în școala voastră nu există un psiholog?

| MissCosmos explică (pentru anonim_4396):

Nu stiu, o sa intreb.

| anonim_4396 a răspuns (pentru MissCosmos):

Așa să faci happy