Am citit câteva cărţi scrise de Ştefan Zweig. M-a impresionat autorul. Are tot ce vrei: cultură, erudiţie, talent, rafinament - toate la superlativ. E o plăcere să-i citeşti scrierile. M-a dezamăgit însă când, la o căutare pe wiki, am aflat cum a murit: suicid. Ce se întâmplă? Cum este posibil? Şi dacă ar fi un caz unic, sau izolat! Dar sunt mulţi alţii care sfârşesc în felul acesta - din lumea teatrului, a filmului, a muzicii. Ca o paranteză, vedeţi şi ultima mea întrebare pusă la această categorie. Poate mă ajutaţi să înţeleg. Dacă ar fi vorba de un om umil, dispreţuit, care trăieşte în sărăcie, aş mai putea întrezări o explicaţie. Dar discutăm aici de oameni în plină glorie.
Matematica nu are astfel de drame.
Nici fizica nu are.
Nici chimia.
ARTA, le.
Un artist este prin definitie sensibil, altfel s-ar chema contabil sau fotbalist.
Pictura, filmul, muzica sau o carte sensibilizeaza un contabil, un paznic, un sportiv sau un procuror...pentru ca sunt realizate de indivizi cu MULT mai sensibili decat cei cu meseriile pe care le-am amintit, deschid anumite canale in ei, altfel inchise cu cotidianul si meseriile lor.
Condensez: Ca sa poata amplifica visele si emotiile oamenilor obisnuiti, artistul trebuie sa fie el insusi un visator, un rezervor de emotii cu mult mai puternice decat ale celor carora li se adreseaza.
Un individ sensibil, cand este depasit de o emotie pe care nu o mai poate controla, poate apela la acest gest.
Zweig a fost un astfel de individ, (cunosti cred, motivele sinuciderii).
Ce nu inteleg este CE cauta astfel de "raspunsuri" si astfel de subiecte la aceasta intrebare.
Suntem nebuni cu totii? 
Daca mai doresti raspunsuri la obiect, te sfatuiesc sa scapi de trollii care sunt capabili sa se certe pe religie si la o analiza a operei lui Bacovia...pentru ca ATAT ii duce pe ei capul!
Cu placere.
Răspunde
Bune observaţii. Cât despre trolli, ne-am obişnuit cu ei; trăim în simbioză. 
Am citit Maria Stuart, Maria Antoaneta şi Orele astrale. Şi toate astea acum recent, în ultimele două-trei luni. Auzisem doar vag de numele lui Zweig, dar când mi-a căzut în mână prima carte (Maria Stuart), n-am mai lăsat-o din mână şi mi-am zis că nu mai citesc nimic până nu citesc tot ce găsesc de el. M-a fascinat pur şi simplu.
Apreciez că te-ai referit nu numai la cazul Zweig, ci la artist şi sensibilităţile lui, în general. Cam ăsta era rostul întrebării. De aia am menţionat acolo lumea teatrului, a filmului, a muzicii. Într-adevăr, nu prea auzi de un matematician să aibă gânduri...negre; sau de un fotbalist. Ar fi culmea să auzi de un fotbalist de la FCSB că vrea să se sinucidă. A fost un caz prin '94 parcă, cu unul care a fost ucis (nu sinucis) în Columbia, dar asta e o altă poveste. Revenind la subiect, parcă problema nu este totuşi elucidată pe deplin. Un artist este totuşi un om inteligent. El ar trebui să ştie să se controleze, să nu treacă de o anumită limită. Pentru că în el se îmbină sensibilitatea cu inteligenţa. Te-ai aştepta să fie conştient de faptul că valoarea supremă o are viaţa. Ne putem răzvrăti împotriva a orice, nu însă şi împotriva vieţii.
Răspunde
Sabin, emotiile sunt mai puternice decat intelectul.
Mult mai puternice, si tocmai ce am spus ca artistii, (ca sunt ei poeti, muzicieni, scriitori, actori etc), au o mai mare sensibilitate in directia asta.
Oamenii obisnuiti se sinucid in cele mai multe dintre cazuri din cauza nefericirii in dragoste, a pierderii cuiva important, (tot un gen de emotie), asta ii atinge pe majoritatea.
Artistii cu o sensibilitate crescuta au infinite alte motive, "ilogice" si de neinteles pentru un om normal.
P.S. Sper sa nu traiesc vreodata in "simbioza" cu niste unii, care nu au NIMIC sa-mi spuna.
Care NU au NIMIC interesant de spus, in general.
Ordonare:
După relevanţă
Steregoi iar scrii tampeni, omul avea credinta, avea religie
Religie iudaism
https://ro.wikipedia.org/wiki/Stefan_Zweig
Răspunde
Este usor sa scrii romane bune. Tot ce trebuie sa faci, este sa te asezi la o masa, si sa sangerezi. Hemingway. Si dupa ce sangerezi asa cateva romane, trauma, ''hemoragia'', disperarea personajelor posibil sa iti cauzeze. Daca nu sangerezi, nu mori, nici nu traiesti si pana la urma tot mori de ceva. ''Luptam, murim, si liberi o sa fim'', lozinca din 21 decembrie 1989.
Imi place. Tine cont de faptul ca s-a sinucis in 1942, cand omenirea cazuse in barbarie. Nu toata, dar ce fac o parte din oameni arunca o vina si asupra celorlalti, pentru ca este ceva facut de om. Este de presupus ca si-a dat seama de faptul ca urmeaza o lume urata, in care oamenii vor lua usor in calcul masacrarea altor grupuri mari de oameni. Nu vedem si acum oameni care propun masacre? Am vazut o gramada si aici pe site. Asa ceva era de negandit inainte de razboi, bine, cu exceptia Uniunii Sovietice.
Https://ro.wikipedia.org/wiki/Stefan_Zweig
"Familia Zweig nu era religioasă și Stefan Zweig avea mai târziu să scrie că era evreu din întâmplare"
-------------------------------
| Datorita necredintei Zweig s-a sinucis. |
-------------------------------
Banii si studiile universitare si calatoriile si viata sociala si cunostinta stiintifica atee si materialista si necredincioasa nu l-a salvat de la suicid in conditiile in care nu suferea de vreo problema grava de sanatate si avea o sotie langa el si nu-i lipsea nimic din punct de vedere material. Nu spune ca era afectat ca nu avea copii.
Evreu din întâmplare...Din ântâmplare suntem şi noi români; sau alţii francezi. Până la urmă, din întâmplare ne-am şi născut.
Şi nu, nu are legătură necredinţa cu suicidul. Uite, Ray e ateu şi nu are gânduri de sinucidere.
Steregoi minte non stop, Ştefan Zweig era iudaic crede in dumnezeu, avea credinta
Credincioşii nu mint. N-au cum. Minciuna e păcat.
Credinta nu e din intamplare. Pana la credinta e nevoie de cunostinta si ratiune si mult efort intelectual si multe comparatii rationale.
Asa ca repet, Zweig s-a sinucis pentru ca nu avea credinta.
Religia nu are nici o legatura cu credinta.
Multi oameni sunt membrii unei religii si sunt practicanti si totusi nu au credinta. Zweig nu era nici macar practicant al iudaismului si era doar un membru din nastere si din intamplare.
Habar nu ai ce e credinta.
Ce coincidenta 
. Chiar azi am descoperit autorul si m-am apucat de Jucatorul de sah. Artistii si oamenii foarte inteligenti, in general, sunt predispusi la boli psihice. Sunt diferiti, ei nu vad lumea ca noi si scriind atat de mult, probabil se adancesc tot mai mult in depresie. Ce conteaza gloria si banii, cand te simti singur printre oameni si traiesti in lumea ta?
Exact pe aia nu am citit-o eu. Am citit altele, vreo trei.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
