Ati auzit de o forma mai ciudata de mizantropie? Nu respingi omul fiindca il urasti,ci fiindca te atasezi inspaimantator de repede de el,odata ce ajungi sa-l cunosti.Ei, asta da ciudatenie.
Ordonare:
După relevanţă
Eu zic să-l întrebi pe Dumnezău. El e guru în mizantropie (poate eşti interesat şi de sociopatie sau distrugere în masă...).
Răspunde
Sunt si nihilist, si mizantrop, noncoformist, etc.
Intrebarea era puerila.
Răspunde 
Pe principiul resping ca sa nu fiu ranit...
Nu as fi de acord, oamenii in general cauta sa se ataseze de alte persoane si sa ii tina aproape.
Oricat de introvertit ai fi dorinta aceasta tot persista, trebuie doar sa gasesti persoana potrivita si chestia cu respingerea devine o iluzie.
Toti si toate ne-am intilnit cu cel putin o stare din asta si fiecare om alege ce vrea, indiferent cite diminutive ar gasi lumea pentru a-l cataloga.
Eu cu cât cunosc pe cineva mai bine, cu atât sunt şanse să mă îndepărtez mai mult de persoana respectivă.
Nu mereu, dar în multe cazuri aşa este.
Nu vreau să cunosc prea bine o persoană, îmi este de ajuns s-o cunoc superficial. De ce să-mi stric buna impresie pe care poate mi-a lăsat-o, convingându-mă singur că m-am înşelat în privinţa lui, încercând să-l cunosc mai bine?
Adevarat.Asa sunt si eu, doar ca pe aici nu poti cunoaste pe nimeni fara sa-ti dezvaluie adevarata lui fata de rahat din prima clipa.Cateodata mai trebuie sa lasi spatiu si ipocriziei. Unora le e greu sa care 2 fețe, ramane cu aia mai pocita, mai usoara, si automat conceputa pentru a primi palme.
Ai spus un mare adevăr. Şi eu de multe ori m-am gândit la acest lucru.
Eşti nevoit să dai peste mii de falsuri până descori câte-un diamant. De multe ori parcă e mai bine să rămâi cu prima impresie, fără să sapi mai adânc, pentru că nu se ştie de ce dai (de ceva bun... puţine şanse).
În concluzie, dacă e s-o luăm procentual, dacă nu vrei să fii dezamăgit, păstrează-ţi distanţa.
Uni isi dau masca superficialitatii jos abia dupa ce ai ajuns sa te atasezi de aceasta, acest individ prin urmare ti se va parea cu caracter murdar si cu timpul vei pierde orice forma de legatura fara a fi constient de asta, simtind de la o usoara nesiguranta din momentul ce ti-ai schimbat soclul in ce priveste cunoasterea acestui individ ducand in absurd la o nelinistire vaga.
Eh. Când vine vorba de relaţii interumane, ne asumăm un risc. Intotdeauna.
Aici intervine o alegere fundamentală.
Rişti să fii dezamăgit, alegând să cunoşti persoana in profunzimea şi autenticitatea ei
SAU
Rişti să ratezi un,, diamant'' lăsându-l să-ţi scape neobservat printre degete, alegând să cunoşti persoana intr-o manieră superficială?
If you ask me...aleg prima variantă. Intotdeauna. Suport mai bine deziluzia unui kitsch ce se pretindea a fi artă decât veşnica şi frustranta intrebare,, Şi dacă...descopeream un diamant veritabil?'', in cazul in care o primă impresie era promiţătoare.
Corect, draga mea.
Inconştient probabil, dar mă refeream (mai ales) la cazurile în care avem deja un diamant (sau mai multe) şi în loc să cotrobăim după altele, poate e mai bine să ne dedicăm doar lui.
Apropo, văd că nu ţi-ai pierdut luciul.
Ştii, mă gândeam acum, poate în Germania oamenii nu de reci sunt reci, ci de înţelepţi?
Nu se deschid şi nu încearcă să deschidă pe oricine, îşi poartă liniştiţi ochelarii roz, mulţumindu-se cu cine ce vrea să afişeze (de regulă partea bună), şi doar cu cei aleşi, unu-doi, îşi permit să fie ceva mai mult, să se arate în profunzime.
Pe undeva cred că este şi o metodă de apărare (cu cât te expui mai puţin, cu atât eşti mai puţin vulnerabil), nu doar de evitare a stresului inutil şi pierderii de timp şi energie (pe cei care nu prezintă nicio/mare importanţă).
Ce zici de teoria asta?
N-am inteles intrebarea, ce e aia mizantropie? eu personal nu urasc pe nimeni sincer, de cine nu-mi convine ignor, nu urasc pe fosta iubita care m-a bagat in depresie 2 ani
Da, intr-adevar; doar omul poate avea asemenea sentimente, doar suntem creati de zei iar daca nu reusim de cele mai multe ori sa impartasim sentimentele intr-o forma echilibrata si echidistanta, de ce sa nu facem si un joc al perversitatii din ele, experimente care cu siguranta ca au rezultate extraordinar de "benefice".
Dacă aceasta ţi se pare ciudat, ce zici de cei care au o plăcere deosebită de a-i vedea pe cei apropiaţi suferind, de a le provoca suferinţă? Şi nu fac aceasta din răutate, ci pur şi simplu aşa îşi manifestă ei ataşamentul.
Asta se numeste dragoste bolnava.
@DiscipolulCioran
Nu ma insel in privinta oamenilor, stiu unde sa trag linie intr-o prietenie.
asta deriva si din dorinta de a controla totul in viata ta.
Nu e ciudat deloc.
Înseamnă că te pricepi în sociologie și psihologie și știi să citești oamenii din prima. Sau ai avut un esec și deja ți-e teamă să mai ai contact cu oamenii.
Deși unii zic că mizantropia e ok, nu e... și eu sunt mizantropă și am numai de pierdut.
Nu consider ca a fi mizantrop in era noastra e un lucru rau.Rau e sa fi mizantrop cu natura!
Privindu-i pe alții de sus sau de prea jos și să nu te poți adapta... trebuie să înveți să fii, indiferent dacă nu îți place societatea. Poți să ai și beneficii.
Depinde si de societatea in care te afli. Daca nu as fi fost mizantrop de mic,probabil ca acum eram prins intr-un anturaj de c***t,si ma vedeai pe-o scara,scuipand coji de seminte si discutand cu niste asa zisi prieteni ipocriti,care-si urmaresc interesul. Oricum, fiecare are conceptii diferite asupra vietii in societate, dupa cum am spus, conteaza reputatia societatii in care existi, in care te-ai nascut.Prin mizantropie, am reusit sa evadez dintr-un posibil esec mizerabil.Numai viermii-mi sunt prieteni.Ei ma vor insoti la moarte.
Ce spui de cei care se indragostesc de anumite persoane dar cu toate astea nu vor sa faca cuplu deoarecese simt bine singuri? Trebuie sa recunosc ca eu nu am reusit sa inteleg un asemenea fenomen!
Nu consider asta ca pe o forma de manifestare a mizantropiei. E un mecanism de aparare si e destul de des intalnit intre doi indivizi potentiali parteneri. Acest fenomen se manifesta ca o forma de aparare constienta care alege alternativa de a nu suferi in viitorul indepartat sau apropiat.
,,Nu respingi omul fiindca il urasti,,
Ciolane, tocmai, că mizantropul respinge oamenii pentru că îi urăște. Sau vrei s-o dai pe,, îl urăști că îl iubești,,-Nu este o formă ciudată, ura are mereu la bază frustrări izvorâte din invidie/iubire, și în iubire intră și atașamentul. Ura este în sine patos mascat, înlănțuit de frustrări.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
