Subiectul care ma afecteaza enorm este TIMPUL. Numai gandindu-ma la acest subiect, incep sa ma simt deprimată. Acesta este unul dintre putinele motive care ma impresioneaza pana la capat. Adesea, stau si ma gandesc la cat de repede mi se scurge viata iar eu inca nu am reusit sa fac nimic...Este ca o presiune zilnica. Urasc sa vad toti oamenii asa schimbati, urasc sa,nu pot tine pasul cu timpul. In capul meu este non-stop o adunatura de ganduri referitoare la,trecut, prezent si viitor.Pur si simplu imi e, greu sa percep ceva asbtract. Cum credeti ca ar trebui sa fac ca sa renunt la aceasta slabiciune? Cum imi pot trai viata fara a ma gandi la timp?

Pur si simplu gandeste-te ce vrei sa faci, ce activitati le consideri memorabile si fa tot ce poti din ele. Asuma-ti riscuri pentru ca deseori acestea sunt cauza celor mai frumoase amintiri. Incearca sa citesti mult in diferite domenii, sa-ti extinzi cultura generala. Acest lucru te va face sa te simti ca nu ai irosit timpul. Apuca-te de un hobby, mergi la o clasa de muzica/dans/teatru, orice la care crezi ca ai fi buna si ti-ar placea sa faci. Cand te mai cuprinde genul asta de depresie, gandeste-te la momente frumoase din viata ta. Eu asa fac sau eventual merg sa mai citesc ceva.

Care oamenii scimbatori? omul nu se schimba doar isi arata partea negativa atat, timpul e o inventie umana atat

Presupun ca esti tanara, nu te mai gandi la pierderi, pana la urma tot acolo se ajunge, simte-te si tu implinita, trebuie sa existe un motiv pentru care traiesti pe lumea asta si ceva care te preocupa mai mult decat existenta ta!

In ce fel te deprima? Faptul ca o sa imbatranesti si o sa mori?(caz fericit)

A trebuit sa-mi amintesti tuuu, nu?! Trebuia sa o faci! Ef, acum iar ma gandesc la asta x( si doar ce trecusem peste. Trebuia sa-ti tii timpul pentru tine

Da,inca o victima a timpului.Incep sa cred, ca a devenit la fel de temut ca moartea.Parca si vad femei goale,cu pletele in vant alergand pe strazi,gonite din umbră de un călău,timpul, care striga:"stati, asteptati-ma, vreau sa fim impreuna!".Si eu as vrea sa ma ascund de el, uneori.Parca este un obsedat, ma urmareste continuu.Maine il reclam la politie!

Nu, timpul trece, timpul e o forma infinita... Noi trecem prin timp.
Gandeste-te: timpul (masurat in ani de catre specia umana), e doar o acumulare de cifre, nimic mai mult... Invata sa traiesti fiecare clipa ca si cum maine ar fi ultima ta zi de viata si totusi sa traiesti ca si cum nu ai muri niciodata...
Nu te mai gandi la timp - timpul e ireversibil! MAI BINE TRAIESTE-L!

Buna!

Teoria mea despre timp este aceea ca timpul este infinit. El nu trece, noi trecem prin el.
De aceea, fiind relativ si nestiind nimic despre ziua de maine, motivatia de a trai e si mai mare. Mereu vor fi intrebari de genul : ''Oare ma mai trezesc maine?'' Daca am stii raspunsul, cu siguranta maine ar deveni azi.
Din pacate, asta e ciclul vietii. Si trebuie sa ne supunem. Desigur, daca e sa fim realisti, mai e si varianta incheierii vietii mai devreme decat trebuie. Insa, de ce sa optezi pentru asa ceva cand nu stii ce iti aduce ziua de maine? Poate ca maine viata ti se schimba radical. Poate nu. Pana nu experimentezi, nu ai de unde sa stii cum vor sta lucrurile. La fel cum nici eu nu stiu ce-mi vei raspunde peste 5 minute. Si tot asa. Un lant infinit de evenimente.
Doar traieste. Atat.

O seara frumoasa!

Iti poti trai viata normal cand iti vei gasi o ocupatie. Ai prea mult timp liber.

Eu zic sa nu îți pierzi timpul gândindu-te la asta deoarece nu îți faci bine..toti ne-am gândit cel puțin o data la asta sau la alte lucruri asemănătoare. Încearcă sa ieși mai mult sau sa fii mai ocupat asa nu te vei mai gândi la asta și poate vei uita.