|

Am mare nevoie de ajutor. Simt ca mor. Nu sunt prea activa social si nu ies afara aproape deloc. Nu vorbesc cu nimeni si nu prea ies din camera mea. Vreau sa ies afara, sa fac orice, singura problema e ca nu stiu ce sa fac. Am zile in care, dupa ce vin de la scoala, doar stau in pat cateva ore uitandu-ma pe tavan. Ma uit pe telefon, stau in casa, nu ies, nu mananc, motiv pentru care am si probleme cu somnul. Vreau doar sa ies si sa fac ceva (imi puteti da idei PS nu am prieteni cu care sa ies). De desen m-am lasat. Si nu ca nu as iesi doar ca sa ma plimb si atat, dar am o mica problema. Mi-e foarte rusine de oamenii din jurul meu, de mine, de colegi, de orice persoana imi e rusine. Uneori ma gamdesc ca daca toti oamenii ar fi orbi, eu as fi ok. Problema asta incepe de acum 2 ani. In perioada asta de 5-12 ani eram proasta de bubuiam. Nu, pe bune. Eram copilul ala petarda mic, gras, cu glume proaste, care cauta mereu scandal( si tot eu plangeam dupa aia#creier) si care enerva pe toata lumea. In vara cand aveam 12 ani am fost groaznica. Si gandindu-ma la cat de proasta am fost, la cata lume m-a vazut prostindu-ma ca ultima handicapata, am refuzat sa mai dau ochii cu acele persoane. Si asa am inceput. Desi m-am schimbat, imi e frica ca lumea ma va vedea ca inainte si va rade de mine pentru orice greseala minuscula( asa ...ca o mica paranteza, am facut o mica porcarie mai demult, doua"vloguri". Din cauza lor am fost batuta de niste colegi din clasele mai mari. Daca ieseam pe coridor era jale). Traiesc cu frica asta de ceva timp si vreau sa scap de ea, dar pur si simplu nu pot. Ma plictisesc singura intre patru pereti +un geam. Chiar nu mai vreau sa fie asa dar presupuun ca nu pot schimba nimic.

Va rog sa ma scuzati daca am greseli de ortografie dar am scris acesta cuvinte la repezeala. Mi-ar placea mult daca m-ati putea ajuta, macar cu niste idei de a scapa de aceasta "plictiseala" (daca vreti sa stiti cum se simte un om viu dar mort... doar intrebati). Multumesc mult, ma ajuta si cel mai mic sfat.

9 Raportează Evaluează
Răspuns Câştigător
| a răspuns:

Greselile vin si pleaca. Cu totii cand ne gandim la trecut avem macar cate o intamplare care ne face sa ne simtim stanjeniti.
Cand esti copil faci o multime de tampenii, de la inundat scoala la zugravirea peretelui cu lapte - asa ca exemple.
Crede-ma, nu sta nimeni sa iti numere greselile sau sa iti aminteasca ce ai facut tu acum 2 ani. Serios, multi uita si ce au mancat ieri, vorba vine.
Te plictisesti, e normal, DAR poti face si alte activitati. Uita-te la tutoriale pe Youtube care prezinta tehnici de desenat. Reapuca-te si daca ai talent poti sa iti faci propria expozitie la tine acasa sau la biblioteca judeteana (ar trebui sa fie o biblioteca in fiecare oras mare), cel putin la mine in oras copiii isi expun desenele.
Mergi la voluntariat sau intra in echipa Cercetasii Romaniei, acolo iti faci prieteni, calatoresti si faci o multime de activitati.
Cu cineva din clasa ta, cu vecini, cu verisoare/i trebuie sa te imprietenesti mai mult. Ma refer ca de cineva e necesar sa te apropii.
Daca parintii tai isi permit mergi la un sport.
Comunicare cu ceilalti nu e imposibila. Asta o sa inveti in timp. In oglinda prefa-te ca esti in fata unei multimi si tii discurs. Nu te teme daca nu iti iese, macar te distrezi ca ai incercat.
Invata in timpul liber cuvinte in engleza, asculta melodii cu versuri - la varsta ta e important sa intelegi o limba straina. E chiar frumos.
Invata sa nu arati slabiciune. Daca ti-e frica arata indiferenta. Sa te aperi cand cineva te jigneste. Te aperi frumos, pe calea comunicarii. Daca cineva te mai bate la scoala anunta profesorii, directorul. Indiferent de ce spui nu are nimeni drept sa te loveasca.
Iesi afara, la magazin, propune-le parintilor sa plecati in oras sau intr-o mini excursie sa te mai destinzi.
Cand esti jos lumea rade, cand esti sus, te denigreaza ori te invidiaza. Oricum ar fi nu e bine. Asta nu e ceva general, sunt oameni buni si oameni rai.
O persoana care ofera respect si are caracter nu rade de cei care fac greseli....2007 - 2152 + Vezi răspunsul întreg

| explică (pentru dggsgs):

E putin cam dificil acum. Totusi voi incerca treptat. Multumesc din suflet pentru sfaturile tale. Voi tine cont de ele. Chiar apreciez.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
8 răspunsuri:
| a răspuns:

Inscrie-te in ceva grupuri, organizatii de voluntariat etc. O sa cunosti oameni noi care nu te cunosc si isi vor forma opinii despre tine conform a ceea ce esti acum. Dar sa nu te duci cu atitudinea asta plouata, fii vesela si pozitiva ca altfel n-o sa vrea nimeni sa discute cu tine

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Pentru ca nu ti ai rezolvat din timp aceste probleme, acum te ai îmbolnăvit psihic. Pare ca ai anxietate socială. Cu tratament, nu vei mai simti ce simti acum si vei avea mai mult curaj sa iesi din casa. Se folosesc pastile sau se merge la psiholog.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Imi dau seama ca suna aiurea pentru tine, dar e bine sa stii ca ajuta, in multe privinte, cartile. De citit.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică:

Adica?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Buna, si eu sunt la fel ca tine mi-ar face placere sa vorbim

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru NoDepression):

Si eu eram la fel cand eram mic. Daca nj ma insel aveam doar un prieten sau 2.Cand eram mic imi era rusine sa vorbesc cu colegii.In clasele 1-4 toti am facut prostii.Ca am plans ca am facut nu stiu ce sau ca m-am strambat cumva etc.Iti aduci aminte si razi.Mare lucru.Cand am fost prima data in tabara, am legat prietenii mai stranse cu baietii din clasa si acum vin cu drag la scoala.Singurul motiv pentru care nu vreau sa vin e faptul ca avem teme, invatat, teste si chimie?

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Mammam ce fata mufoasa dai chi mie mie nr teu? Bag un mic in tine sa ati cada da tot febra

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează