Am o intrebare la care as dori niste sfaturi:sunt fata si am 15 ani.De ceva timp(mai bine de 5 ani)relatia mea cu parintii mei s-a racit(tin sa precizez ca n-a fost niciodata lapte si miere), iar in ultimul timp a devenit chiar critica.Ne certam mereu din motive de nimic(certurile fiind chiar grave in unele zile).Nu spun ca eu sunt o sfanta,dar ei exagereaza si cer prea mult de la mine! Atunci cand ne certam ei imi spun unele lucruri care chiar dor si de multe ori simt pur si simplu ca ei nu m-au vrut niciodata! Nu stiu ce sa mai fac... vreau ca toate astea sa inceteze pentru ca acasa nu am liniste,sunt obosita mereu,nu pot sa dorm noaptea, nu ma pot concentra la scoala sau acasa cand invat, pur si simplu imi dispare cheful de viata......multumesc anticipat!
Fiecare adolescent are probleme cu parintii, deoarece ei nu ne inteleg foarte bine cu unele lucruri. Este o perioada a varstei, in care avem nevoie de spatiu personal si liniste. Multi adolescenti isi doresc sa fie lasati in pace, sa stea singuri in camera, pe calculator si pe telefon, ceea ce ii deranjeaza pe parinti, pentru ca ei cred ca aceste lucruri ne deregleaza gandirea, si ne reduc timpul de invatat. Lucrurile ce pe noi ne fac fericiti, pe ei ii deranjaza. In privinta anumitor lucruri, au dreptate, deoarece si ei au fost adolescenti, si au trecut prin viata. Daca sunt duri, parintii probabil incearca sa intareasca moralul copilului, dar nu stiu daca isi dau seama ca ne ranesc. Parintii regreta atunci cand ne jignesc, dar uneori nu trebuie sa bagi in seama jignirile. Si pe mine ma cearta parintii, mai mult mama, daca imi las hainele insirate, sau cartile, sau diferite lucruri, dar am invatat sa ignor certurile, sa fiu tare, dar totusi sa nu-i mai supar. Incearca sa vorbesti cu ei, sa iti spuna ce este de te tot cearta, si sa le explici ca te deranjaza si te fac sa suferi.
RăspundeNu da faza e ca ei nu stiu cat de greu imi este mie sa imi mentin notele mari, cea mai mica fiind opt, si sa ii ajut si pe ei cu treburile casnice, pentru ca eu stau la casa si sunt mai multe de facut.De multe ori ma apuca doua noapttea cu scrisul si invatatul, si cum ma trezesc la 6:15, la scoala imi e super somn si apoi cand ajung acasa tot ce vreau e un pic de liniste, de care nu am parte nici o secunda.Nu ma deranjeaza ca ma cearta cand gresesc cu adevarat sau ca ma pun la treaba, ma deranjeaza ca nu ma inteleg ca mi-e greu, mai ales ca in ultimul timp problemele mele de sanatate s-au agravat si ma simt tot timpul rau si ametita
Răspunde De ce nu le spui asta. Vorbeste cu ei. Este imposibil sa nu te inteleaga... Sunt parinii tai, nu sunt străini. Daca le spui ca nu prea ai timp sa ii ajuti, din cauza temelor, este imposibil sa nu te creadă. Si mai ales, daca esti o eleva buna, ar trebui sa fie mândrii de tine si sa te ajute, sa te inteleaga. Vorbeste cu ei. Spune-le ca ai probleme de sănătate din cauza stresului si a oboselii, trebuie sa te inteleaga.
Ii cunosc bine si stiu ca nu e prea mare lucru de facut, dar mersi oricum de sfaturi
Atunci încearcă sa iti gasesti un loc calm, in care sa meditezi. Goleste-ti mintea de toate lucrurile ce te stresează. Asculta o melodie calma si linisteste-te. Eu asa fac atunci când sunt nelinistit.
Cu plăcere. Daca mai ai nelămuriri poti sa mă întrebi, te voi ajuta. 
Mersi,pentru mine muzica e cel mai bun refugiu
Ordonare:
După relevanţă
Oare nu comportamentul tau este de vina? S-ar putea ca firea ta sa fie de rebela ceea ce nu este pe placul parintilor.Incearca sa-ti analizezi modul tau de viata incearca sa afli ce ii nemultumeste pe parintii tai si de abia pe urma sa intrebi comunitatea TPU.
RăspundeNu fac nimic rau,am note bune,ii ascult si nu fac prostii(adica nu ca nu fac deloc, dar nici din cele mai grozave).Ei imi spun intotdeauna ca nu fac ce trebuie si ca nu ii ajut de loc la treburile gospodaresti, sar fac ceea ce pot si ceea ce imi ingaduie timpul meu, pentru ca trebuie sa mai si scriu si sa mai si invat, adiuca ei vor si note mari si sa fac si treburile gospodaresti....acum tot nu crezi ca vor cam mult?
Toate notele mele sunt semnate de tata si mentoinez ca anul trecut am avut media 9.67 si nu glumesc chiar deloc
Sincere felicitari! In acest caz este timpul sa convoci consiliul de familie si sa discuti direct cu parintii tai, spunandu-le direct in fata nemultumirile tale: ti-ai castigat acest drept.
Mersi mult insa crede-ma,daca as face asta, n-as mai avea liniste toata viata mea, adica am facut-o odata si mama mea practic a explodat de furie cand a auzit ca unele lucruri nu ma multumesc, oricum stiam de la inceput ca nu-s prea multe de facut, dar daca mai tineam mult in mine o luam razna
In ciuda varstei tale se pare ca esti destul de matura. In acest caz ( dupa inca macar o incercare) este timpul sa accepti situatia data si sa nu faci rabat de la pregatirea scolara: este singura care-ti poate asigura mai repede o (relativa) independenta.
Știi. Am patru surori. Și pana la vârsta de 18 ani m.am inteles super mega bine cu ele. menționez ca doua din ele erau cu 2 respectiv un an mai mare ca mine și încă 2 mai mici ca mine cu 1 și respectiv 3 ani.
Când am crescut mai mare, au început a apărea intre noi tot felul de certuri și polemici din toate prostioarele. Ne certam din orice, și culmea, întotdeauna eram eu oaia neagra. Recunosc, îmi plăcea sa am eu ultima replica întotdeauna. Lucrurile au degenerat și aceeași relație s.a înfiripat și cu părinții mei. Certuri toată ziua.
Am ajuns sa nu îi suport și sa nu mă mai suport pe mine. Așa ca, sfătuită de cineva drag mie, am încercat ca timp de o săptămână să caut sa tac atunci când su t provocată, chiar dacă simt ca explodez dacă nu spun ceva și chiar dacă aveam dreptate. Am ajutat la treburile casei mai mult decât de obicei, de multe ori făcând lucrul altei surori. Aveam întotdeauna o vorba buna de zis și gândirea mea era pozitiva.
La început a fost groaznic de greu. Plângeam nopțile la rand și îmi spuneam k cedez, nu mai fac nimic spre a remedia lucrurile, las așa în voia sortii. Ambiționata de faptul ca și surorile mele și părinții mei au observat schimbarea mea de atitudine și au început a mă copia, am reușit sa trec peste și astăzi suntem vele mai bune prietene și îmi iubesc părinții maxim.
poate pare prostesc ce spun, dar fiindcă o spun din propria experiență, îndrăznesc sa te sfătuiesc întocmai.
Bafta și sa fie de bine!
Ai perfecta dreptate si mersi mult de sfat,insa am inceput sa fac asta cu mult timp in urma, pentru ca o data mama s-a luat de mine si eu i-am raspuns si a iesit ditamai scandalul, si de atunci tac si imi plec capul, fac tot ce zic ei dar lucrurile tot nu se schimba. De exemplu ieri am avut o cearta groaznica cu amandoi si ei mi-au reprosat tot felul de lucruri, iar azi cand m-am intors de la scoala mama mea mi-a vorbit cu cel mai calm ton din lume.pur si simplu nu pot sa-i inteleg...
Schimbati comportamentul renunta la telefon si la laptop, joaca-te cu jucarii nu pe net si ai sa vezi ca este OK
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
