Buna, impresia asta o avem toti la o anumita varsta, insa totce trebuie sa stii e faptul ca fiecare dintre noi suntem unici intr-un fel aparte. Nimeni si nimic nu ar trebui sa ne determine sa ne schimbam.
Daca gandesti diferit, poate ca gandesti mai bine, majoritatea oamenilor gandesc foarte prost. Nu poate sa nu aiba sens nimic pentru ca gandesti altfel. O sa gasesti oameni cu gandire compatibila cu a ta, cand iti vei atinge potentialul. Dar mai e pana atunci.
Daca vrei sa-mi fac o idee, mai da-mi amanunte. Probe la dosar! Iti urez o zi buna.
NU ar trebui sa te schimbi daca asa tu te simti bine, fiecare e unic in felul sau.
Pe la 16-17 ani mi-am pus și eu aceleași întrebări. Încercam să mă mulez și pe personalitățile unora pe care nu-i plăceam, crezând că e ceva greșit cu mine, ca mai apoi să înțeleg că unii privesc viața dintr-un punct de vedere, alții din altul, iar asta nu înseamnă că e ceva în neregulă cu vreuna dintre părți. Ulterior am găsit și persoane cu care rezonez în proporție de 99% și în preajma cărora pot fi eu însămi.
Nu te îngrijora, vor apărea și oamenii potriviți. Nu trebuie să-ți faci complexe din cauza asta.
Nu. De ce? Poate esti diferita, in sensul ca esti mult mai buna. Dar daca tu stii altceva...
Schimbarea nu e întotdeauna o decizie bună. Gândeste-te la nenumăratele urmării negative pe care le poate genera. Crești, iar totodată cu fizicul și mentalitatea ta se dezvoltă. Îți dai seama că nu ești doar un copil crescând, iar încurând o să poți fii devotată ușor de multe alte persoane. Să îti rupă aripile. Ar fi păcat de tine. Așteaptă, in timp o să se rezolve totul. Ai grijă până atunci de tine! Sunt aici dacă ai nevoie de sprijinul meu (Nu o să te iau în râs vreodată).