Am 92 de kilograme și nu pot să slăbesc.
Din cauza felului în care arăt nu prea am prieteni si aș putea spune că sunt în depresie.
Nu am nici măcar cui sa-i povestesc despre activitățile zilnice.
Credeți că sunt în depresie din cauza kilogramelor?
Sau depresia e cauzată din alt motiv? (am suferit după o despărțire dar mi-a trecut)
Vă rog să mă ajutați, cum să scap de starea asta? Câteodată vreau să pun capăt zilelor.
Ordonare:
După relevanţă
E usor de zis "sunt grasa si depresiva, sa ma mai plang, e sport national", dar un plan de alimentatie sanatoasa, sport/miscare ai? Ambitie ai? Ai mai mult succes daca te apuci de treaba decat sa iti spuna niste straini ceva sfaturi pe care le auzi de la oricine, nu-i pasa nimanui de fapt, tu esti cea care trebuie sa iei initiativa, e viata ta pana la urma, corpu' tau.
Răspunde
"nu-i pasa nimanui de fapt" ar fi bine într-un fel sa fie așa.
Sunt destul de mulți oameni pe care îi freacă grija de câte kg au alții și nu pot să își trăiască viața liniștiți așa că mai aruncă ceva comentarii pline de ură la adresa lor.
Răspunde
Corect, viata nu merge inainte din cauza asta, s-a oprit brusc si ninsoarea.
Un raspuns realist inseamna ura? Tu crezi ca niste vorbe spuse pe net ajuta in situatia asta? Daca eram in locul ei faceam tot posibilul sa scap de kg facand sport, mancand cat mai sanatos, nu m-as fi plans pe net, cel putin ca incercare promite rezultate.
da nu ziceam de tine și nici de răspunsul tău, ziceam de alții care comentează de aspectul altora cu ură.
Sfatul tău e unul bun.
Nu e asa usor! Ca sa faci ce zici tu, trebuie sa ai motivatia care o ai sau nu o ai, daca ai, faci de la sine ce zici tu, daca n-ai, degeaba iti zice altul ca nu faci, nu simti vointa si ambitia aia!
Daca era in ordine, facea de mult asta, nu trebuia sa-i zica cineva.
O problema psihiatrica sau psihologica ii taie motivatiile, tonusu si restul, intai sa rezolve problema si apoi urca motoarele sus si automat face ce trebuie.
Daca depresia e de mult, trebuie sa se duca la medic si sa spuna situatia.
Altfel risca pe langa starea proasta, sa se ingrase si mai tare.
Daca esti lenes/a si stii doar sa te plangi ca iti e mai simplu cred si eu ca nu este deloc usor.
O intrebare, de unde stie ca are depresie? S-a diagnosticat de la Mr. google cumva? Daca raspunsul e da, atunci e irevelevant si n-are nimic.
Pai lenea asta insasi e semn de o dereglare in creier, si am mai zis de n ori, un om sanatos psihiatric si psihologic nu e lenes de la sine, nu poate fi lenes nici sa vrea! Se simte prost daca se forteaza sa fie lenes sa zicem.
E usor sa condamnam din afara situatiei.
Cum de unde stie ca are depresie? Dupa simptome! Se vede ca sufera, si daca are gand de suicid este f clar. Si da, poti si pe google, sunt teste de depresie si poti afla daca ai la o adica.
Suna a depresie, lenea apare si in depresie, lipsa de motivatie mai ales e semn depresiv, vointa, ambitie sunt tot simptome depresive cumva.
Ca un om okey, de mult slabea! Si slabea tot de la sine, ca simtea motivatia din el, si cand ai motivatie, totul urca sus, ambitie, vointa, dorinta, putere, perseverenta, pentru ca vrei acel ceve.
Dar cand nu mai vrei?! Ca vrei tu constient asa, e una, dar daca nu ai motoarele interioare sus, ai pus-o.
Din ce am citit si in celelalte intrebari alte tale... nu cred ca asta ar fi cauza. Si aparent ai avut cativa prieteni 
Eu cred ca ar trebui sa iei o pauza de la aceste lucruri, sa lasi totul deoparte si sa te bucuri de o "vacanta".
Daca tu vrei sa te simti bine, o sa te simti bine.
Mananca sanatos, incearca sa te hidratezi corespunzator si sa ai un stil de viata cat mai activ.
Si ai grija de gandurile din capul tau, daca ai ganduri pozitive, ar trebui sa fii pozitiva si la exterior si sa te simti bine.
Cum nu ai cui sa ii povesteti toate activitatile zilnice? Ma gandesc ca ai pus destule intrebari despre viata ta. Poate ar trebui sa intrebi alte... intrebari, ceva ce chiar te intereseaza pe tine, ceva ce te face sa te simti mai bine. Incearca sa descoperi si alte persoane, sa vezi cum gandesc si ele si asa... s-ar putea sa iti mai treaca din starea respectiva 
Succes!
Pai asta stia si ea sa se bucure de ceva, insa bucuria e cam taiata de depresie din pacate.
Daca are o depresie care trebuie tratata, degeaba vrei ca ramai cu vrutul, deci depinde, de aia i-am zis sa consulte un specialist, ca nu se stie ce este.
Un om cu depresie, de la sine nu prea are ganduri pozitive si e pesimist, daca depresia trece, automat vin ganduri frumoase si optimism. Nu cont ca stie ca n-ar trebui sa aiba gandurile alea, dar le are.
Ca sa manance sanatos trebuie sa vina din interior vointa, motivatia, dorinta de a face asta, altfel nici o sansa.
De aia nici nu slabeste, ca nu are motivatia destula care sa o faca sa inceapa sa faca ceva pentru asta. Ca daca ai motivatie puternica, muti si muntii.
Insa poate depresia ii ia motivatia si restul. Interesant cum a aparut depresia si cand, inainte de faza cu ingrasatul sau dupa.
Pai si daca stie aceste lucruri si... nu face nimic pentru ele, ce mai ramane?
Psihologul?
DA! Psihiatrul sau psihologul, alta sansa nu are, din contra, daca mai sta asa, se poate agrava totul.
Nu poate face ceva intrucat e una ce stii si alta ce simti, iar in general motoarele sunt ce simti.
La un om sanatos coincide ce simti cu ce stii, e o armonie intre ele.
Trebuie sa rezolve depresia mai repede, si dupa aia va fi bine cu toate.
Pai eu, intre 2007 si 2013, sa vezi ce motivat eram, ma duceam la sala, sa ma mentin in greutate, etc, de la sine, cand nu voiam asa mecanic sa ma duc la sala, ma simteam aiurea, nu aveam stare, aveam energie, deci asa e normal, nu sa tragi de tine.
Si nu simteam efortul ala, ca ma motivau rezultatele, era ceva placut, un efort dulce confortabil.
Deci nu puteam (invers la mine) sa nu ma duc la sala, sa nu mananc corect, chiar daca voiam asa constient.
Si acum ca motoarele au picat, sunt un sedentar sadea, nu imi vine sa ma duc nici la cumparaturi des, dar si eu am depresie, asa ca aia este, eu am trecut prin astea si stiu ce si cum, e nasolie.
Pai aia care nu te vor de prietenie pentru greutate, aia nu-s oameni, prieteni adevarati sunt aia care te plac asa cum esti ca om! Nu are sens sa fi in depresie pentru niste neoameni.
Ba asa chiar vezi care e om cu adevarat si care nu, ca aia care sunt, te vor accepta daca esti placuta ca persoana si ai ceva in cap.
Ptr un partener, mda, este o problema daca ai prea multe Kg in plus, ce inaltime ai? Ca in general baietii vor femei mai slabe.
Suferi de depresie ca ai avut predispozitie catre problema asta, altfel te durea in cot, sunt oameni f grasi care-s veseli, au anturaj, e okey.
Nu te mai gandi la suicid ca e o prostie, doar ca nu te vor niste lepre.
Acuma nu iti pot spune fa aia sau ailalta ca stiu ca degeaba, ca tu simti altceva.
Ai putea consulta un medic psihiatru sa vezi ce zice, poate ai nevoie de un tratament, nu te juca cu asta, ca daca se agraveaza poti ajunge doamne fereste sa faci prostii.
Si incearca sa slabesti ca e bine pentru sanatate, ca daca vrei, poti! Dar si cu vrutul asta in depresie de multe ori nu prea exista.
Dar daca ai avea motivatie, ai slabi 100 %, daca nu ai, atunci sigur ca nu poti.
Ți-ar prinde bine o discuție cu un psiholog, vorbește cu mama ta să te ducă dacă ești mai mică iar dacă nu mergi tu la unul, poți să îi spui tot ce simți și să vorbești cu el despre gândurile ce le ai, te-ar putea ajuta.
Apoi în legătură cu slăbitul tot așa, poți merge la un nutriționist și să te apuci de sală, faci sport, sunt antrenori ce te-ar putea ajuta.
Cam asta am zi si eu, desi e bine sa se duca si la psihiatru sa intrebe, ca daca e o depresie de tratat, fara trat nu trece! De multe ori psihologii nu se prind ca ceva trebuie tratat, nu trimit omul la medic si se duce dracului treaba.
Cu slabitul stie si ea ce sa faca, dar nu poate face ca nu are parghiile psihice pentru asta, mecanismul motivational e down, iar fara motivatie nu ai dorinta, ambitie, vointa, energie ca sa faci ceva.
Si in general motivatia o ia depresia. Iar daca te opui te chinuie treaba aia si nu o poti face.
Scapi intai de depresie, apoi vine totul de la sine.
Si cum singura nu poate scapa, trebuie ca consulte specialistul, aia este! Nu cred ca o va face, insa treaba ei, eu si tu ne-am facut datoria sa ii zicem.
De ex multi la fizica "aaaoleu, sa fac iar probleme, uuuuf ce nasol", eu simteam din mine ca imi place mult, simteam tenta sa fac de placere, odata am stat 11 ore si am facut doar probleme, nici nu am simtit cand a trecut timpul. Venea automat.
Asa trebuie si la ea sa-i vina sa faca ce trebuie sa faca.
Am scris și am schimbat tab-ul și acum a dispărut tot ce am scris
Nu știu dacă ar avea ce face psihiatrul, adică ea a trecut printr-o despărțire, nu are prieteni și o deranjează aspectul fizic.
Pastilele pot avea anumite efecte adverse, de aia am spus că e mai bine să meargă la psiholog, să o ajute să își facă ordine în gânduri, să se înțeleagă mai bine și să vadă posibile soluții.
Dar tot ce e posibil, nu pot să știu eu de ar avea nevoie de pastile sau nu, trebuie să meargă ea.
Depresia te poate opri și din a face chestii simple, nu se manifestă la fel la toți și nu toți o au de aceeași intensitate.
Așa e, trebuie să scape întâi de asta, dacă nu poate singură să meargă la psiholog.
Dacă nu e gravă ar putea să dacă sport și să citească 30 min în fiecare zi, două lucruri care te fac să te simți mai bine și care luptă cu depresia.
Dacă e gravă...psiholog/psihiatru după cum am spus și după cum ai spus și tu.
EDIT :
@Tipa care a pus întrebarea
Eu am avut prieteni care aveau și ei câteva kg în plus, aveau un caracter plăcut și nu m-a interesat ambalajul.
Oamenii care te evită deși ai un caracter plăcut sunt superficiali și oricum nu ar fi prieteni buni așa că ai scăpat de gunoaie, nu ai pierdut absolut nimic.
Lucrează la tine ca și persiana, la caracterul tău, nu doar la fizic.
Poți să îți faci prieteni oricând atâta timp cât respiri, nu uita asta, chiar dacă ești singură nu înseamnă că nu o să întâlnești oameni cu care o să legi prietenii.
Încearcă să devii așa cum ai vrea să fie prietenii tăi.
Nu te judeca prea aspru pe tine pentru că așa o să te comporți și cu alții. Poartă-te cu tine cum te porți cu un prieten.
Învață să te iubești pe tine ca să poți să îi iubești pe alții.Să te ierți pe tine ca să poți să îi ierți pe alții.
Fă-ți un plan, cum și când poți pentru a slăbi.
Vorbește cu mai mulți oameni. Cu un antrenor personal, cu un nutriționist sau cu cine e nevoie să te ajute să slăbești.
Scoate ți din cap ideea că nu poți, o să poți însă nu peste noapte.
Vorbește și cu părinții tăi despre astea.
Am recomandat cuiva o carte a lui Allen Carr ce lupta cu o dependența și a reușit să se lase + că a ajutat mai mulți cărțile lui, nu doar pe cei din cazurile despre care știu eu, are și o carte despre "Greutatea ideală", ai putea să te documentezi despre ea, poate ajută cum au ajutat și restul cărților ce le-a scris.
Nu știu cum aș putea să te mai ajut, depinde de tine restul.
Numai bine!
Pai asta am zis, sa consulte si un psihiatru ca nu stim ce va zice, el va sti care e treaba.
Ca daca e ceva de tratat si nu se duce, e nasolie.
Psihiatru daca nu e cazul de pastile zice sa se duca la psiholog, dar invers mai greu.
Sunt si psihologi care trimit, dar in general se baga ei in medicina si zic ca nu e cazul.
Insa poate sa se duca si la psiholog pentru inceput, nu zic nu, sa vada ce zice.
Dar oricum trebuie sa se duca la unul din ei clar! Singura nu poate rezolva vad, ca altfel rezolva de mult.
Daca are depresie mai greu poate face sport si sa se mai bucure de ceva din pacate, stiu cum e, dar daca simte sa faca asta, sa faca si asta.
Dar faptul ca nu ii place cum arata din cauza ca nu o plac niste prosti, aici nu e okey, chiar e de psiholog aici.
Ptr ca desteptii o plac oricum ca om pentru prietenie daca se comporta bine si scoate ceva bun pe gura.
Insa sigur, va trebui sa rezolve ca sa poata si slabi, ca e bine pentru sanatate, ca daca ajunge sa o deranjeze fizic, e nasol.
Eu aveam 90 kile la 1, 7 m, ma durea in fund de altii, insa incepuse sa ma deranjeze fizic, dar nu am avut probleme de socializare din cauza asta. Insa nici eu nu ma bag in seama cu oricine.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
