Am văzut la emisiuni de genul "Anchetele comisarului Antonescu" sau cele difuzate pe CBS sau DiscoveryID, cazuri de omoruri în care făptașul s-a dovedit a fi cel la care lumea se aștepta mai puțin, cel mai cuminte și liniștit vecin/localnic/cetățean din acea comunitate.
Jur că pe asta n-am înțeles-o niciodată.
Da, știu că unii oameni se prefac și nu sunt ceea ce par dar totuși, cum poate cineva să se prefacă atât de bine și atât de mult timp?
Se zice că nu poți păcali toți oamenii tot timpul dar văd că acei indivizi au putut.
Cum poate trece cineva de la calm și blândețe la furie exacerbată care-l determină să omoare cu brutalitate?
Și alea nu-s crime în legitimă apărare, ci sunt făcute ba din răzbunare, crime pasionale, furt sau alte motive.
Nu toți acei asasini aveau traume din copilărie sau chestii de genul ca să zici că de acolo li se trage, din contră: unii provin din familii bune și au avut o copilărie fericită.

Ăia sunt bolnavi psihic psihopați degeaba încerci tu sa îi intelegi daca nici macar doctorii psihiatrii nu le gasesc leacul.

De ce sa nu poti pacali toti oamenii tot timpul? Poti, depinde de talent.

Se poate ca de la calm sa sari la furie, trairile se pot schimba si in 10 secunde fara probleme daca vine un stimul care te infurie tare.

Nu trebuie sa ai traume ca sa faci crime, poti fi defect si genetic si sa ai impulsul sa faci crime si alte porcarii.

Ca pana si traumele alea tot pe scheletul genetic actioneaza, unu traumatizat da in depresii, altul iese infractor si derbedeu dar nu are boli psihice, si asa mai departe. Altu iese okey si aia e, isi vede de viata fara sa fie afectat.
Unul isi bate nevasta ca tacsu batea pe ma-sa si asa a vazut in casa, altul invers, iti zice ca el nu vrea sa faca ce a vazut la tata.
Si diferentele astea genetica le da, dovada este ca in acelasi mediu, oamenii pot reactiona diferit.

De când a proveni dintr-o familie buna înseamnă viata fericita fără traume?