| Anonim4505800000 a întrebat:

Bună seara!
Mă aflu într-o situație foarte delicată și îmi doresc să aflu și părerea voastră referitor la această problemă.
Țin să menționez faptul că sufăr de depresie severă și anxietate de mulți ani de zile, dar în ultima perioadă stările s-au agravat substanțial.
De felul meu, sunt o persoană mai timidă și mai introvertită, motiv pentru care nu sunt o persoană de gașcă, mai precis, în realitate nu am nici măcar un singur prieten, iar odată cu trecerea timpului și cu schimbarea sezoanelor, am ajuns să nu am nici măcar un singur prieten nici măcar în mediul online. Nimeni nu mă caută, iar eu la rândul meu nu mai vreau să deranjez pe nimeni. Așadar, în lipsa persoanelor apropiate, a afecțiunii și a oricărei interacțiune umană care să implice mai mult decât un cod de maniere
acceptate și esențiale în societate, gândurile suicidale sunt mult mai intense și mai serioase acum.
Îmi dau seama de faptul că nu reușesc să mă integrez în niciun fel de grup social... nu am o ocupație reală, nu am prieteni reali, nu am absolut nimic. Mai precis, mă consider exact ceea ce sunt și probabil, exact ceea ce vă gândiți și voi: un eșec, un terminat care, dacă va continua să crească, va există mari șanse ca acesta să devină o scursură a societății de care nimănui nu-i pasă și care nu există pentru absolut nimeni.
Tot ce fac este să mă gândesc la chestii din trecut și la cât de naiv am fost în anumite momente ale vieții, momente de care nu m-am bucurat niciodată cu adevărat, pentru că nimeni nu a fost alături de mine ca să mă învețe cum să depășești eșecuri din dragoste și ca să îmi arate cum se procedează în cadrul unor relații sentimentale etc.
Încă am sentimente de dragoste pentru o anumită persoană, dar aceasta a depășit acea perioadă și a continuat să își trăiască viața; eu de ce nu pot să trec peste și să încerc să trăiesc și eu ceva? De ce e totul așa de greu în viață? Care e rostul de a continua să trăiesc, având în vedere cele menționate anterior? Simt că mă sufoc în lipsa acelei persoane, dar totuși nu e nimeni care să mă susțină. O să mă sinucid foarte curând. Singurătatea e o boală foarte grea și deja simt că nu-i mai fac față, iar timpul doar trece și nu se mai întoarce. Urăsc acest feeling. Nimic nu mai e la fel, totul se degenerează în corpul meu și regret tot mai mult ziua în care m-am născut și mai ales, persoanele care mi-au dat naștere, pentru că nu sunt și nu au fost niciodată alături de mine. Pur și simplu, nu le pasă de suferința mea. Nimănui nu-i pasă.
Așadar, care e scopul acestei vieți?

5 răspunsuri:
| J0B0MAT a răspuns:

Poate să nu fie niciun scop, poate fi un scop pentru fiecare, poate scopul e să trăiești pur și simplu.
Nu cred că nu îi pasă chiar nimănui de tine, ești prea pesimist și vezi totul negru, dar nu e așa niciodată.La un psiholog trebuie mers dar nu o dată de două ori, ci mult și cu răbdare.
Recomand și un animal de companie, cu siguranță nu vei mai spune că nu te iubește nimeni și vei avea ocupație cu el astfel încât să îți mai ia gândul de la chestiile nașpa.
Hobby-urile ajută, înscrie-te la cursuri, ateliere care te pasionează. Petrece mai mult timp în natură, vizitează locuri faine.
Și încetează să te mai gândești la alții și să lași viața ta să depindă de alții.Tu trebuie să lupți pentru tine cel mai mult, să te iubești cel mai mult și să ai grijă de tine cel mai mult.Nimeni nu va face asta pentru tine mai bine decât o poți face tu pentru propria persoană, oricât de mult te-ar iubi.

| Celdrept a răspuns:

Astea sunt scopurile sa fii iubit de cei din jur sa te integrezi sa intemeiezi familie,sa lucrezi,sa fii relativ fericit,sa fii acceptat de oameni,macar înțeles, când nici astea nu se petrec atunci viața e o povară, mai ales daca coexista și depresia și anxietatea de deja un iad, știu că și eu sunt ca tine, din cauza depresiei și a păcănelelor am ajuns un failed human being sper că am scris ok! Și eu mă lupt de 18 ani cu depresia,este de departe cea mai grea boala când nu mai trece și se tot agravează,te distruge cu totul oricât de tare ai fi!
Pentru depresiile astea nu știu dacă există leac,eu am incercat ogramada de tratamente,desigur failed all of them,nu m-au ajutat,nici pe anxietate!
Depresia ta este alimentată din cauza faptului că nu ai personalitate, te-ai născut fără personalitate așa este ADN-ul tau,personalitatea ta e nativa,te naști cu ea,nu o mai poți schimba,deci nu te mai poți schimba,și să nu te iei după altii,poți să devi cea mai buna versiune a ta dar nu se vor schimba foarte multe fiindcă așa ești tu,așa ai fost educat,mai bine zis nu ai fost educat,asta e și problema!
Ai copiat tiparul gândirii și comportamental al părinților,sau ai un ADN inferior privind interacțiunea socială preluat din linia genetica!
Exista totuși antidepresive care fac minuni dar tot trebuie sa fii sociabil din fire,daca nu ești atunci depresia ta nu se va ameliora never deoarece nu te vei accepta niciodată așa cum ești și e de înțeles,nici eu nu ma prea pot accepta deși eu aveam carisma,eram relativ ok,uneori îmi depaseam condiția dar tot eram introvertit,nu eram prea sociabil,sufeream că nu sunt că ceilalți și încă sufăr fiindcă cam toți sunt sociabili și cei cu câteva clase analfabeții funcționali și incultii ne cam dau peste nas chiar daca nivelul nostru de studii e net superior lor,ei ca sa vezi au personalitate! Au ceva a lor,stilul lor care îi prinde și îi face plăcuți celor din jur, și prin prisma acestui lucru se pot adapta in orice mediu.
Poți alege: un psiholog și antidepresive sau inevitabil sinuciderea daca simți că nu mai poți, dar eu zic sa cauți un psiholog bun fiindcă ai șanse chiar daca in acest moment crezi că nu ai crezi asta fiindcă așa se manifesta depresia te face sa crezi că ești un caz pierdut, dar nu ești încă, trebuie sa lupți și da fii înțeles atâta tot!

| Celdrept a răspuns (pentru Celdrept):

Cu siguranță singurei persoane din lume căruia îi pasă cu adevărat de tine este mama ta! De ce zic asta? Daca nu ii pasa nu mai aveai ce sa mănânci zilnic, și nici net, haine, dar le ai, asta sugerează că cuiva ii pasa de tine dar trebuie și tu să lupți chiar daca este foarte dificil. Mama ta te va iubi mereu indiferent dacă ești sau nu un looser.

| Violleta2022 a răspuns:

Ti-as recomanda de urgenat o vizita la un medic psihiatru, fiindca tu ai nevoie urgenta de tratament sau posibil spitalizare, ca sa poti sa-ti revii.
Sanatate multa!

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Introvertiții au cele mai mari șanse sa intre în depresie! Și eu stau mult pe net și nu prea am prieteni, mereu am fost timidă și speriata așa că știu cum te simți! Chiar nu ai nicio pasiune, niciun hobby? Dacă locuiești intr-un oraș și ai țară eu zic sa mergi acolo pentru o scurta perioada de timp și sa petreci timp în natura! Fa o plimbare prin pădure sau pe câmp! Oamenii de la sat sunt diferiți de cei de la țară și poate vei găsi pe cineva cu care sa vorbești! Știu ca probabil vei râde de ce îți voi spune în continuare dar încearcă sa mergi la biserica sau la o manastire și sa asculți o slujba! Eu cred ca te va ajuta! Nu te gândi la sinucidere pentru ca viața înseamna provocări, viața trebuie trăită cum vrei tu sa o trăiești și trebuie sa descoperi experiențe noi! Dacă stai în monotonie atunci depresia se va agrava! Ai nevoie de ceva schimbări în rutina! Multa bafta! Și încearcă sa lași pentru o vreme social media și știrile, aduc doar stres! Multa sănătate!