Realitatea este ca noi alegem sa ne doara ceva, atat fizic cat si sufleteste. (daca m-ar minti un coleg la munca, nu prea m-ar interesa, dar daca ar face-o cineva drag, ar exista mici resentimente spre exemplu)
Probabil ca inselarea ar fi mai dura pentru majoritatea pentru ca ar fi ceva fizic, o inlocuire a noastra cu alt individ / individa si sistemul nostru "defensiv" ne va incarca cu ganduri ca nu suntem suficienti de buni, pregatiti sau cu potential pentru acea persoana, evident, asta daca ne pasa de cealalta persoana. (am avut un prieten ce nu avea nici macar cea mai mic regret ca iubita lui era animatoare si mai avea pe altcineva, evident, si el avea pe altcineva, dar atunci de ce erau impreuna? (nu era problema $))
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Ehe, nu știi tu cât de necesară e minciuna in anumite (multe delaltfel) momente!
...mă bucur că ți-am răspuns
Cine te minte o singura data o va face toată viața, la fel e și cu înșelatul. Depinde de context. Tot acolo se îndreaptă minciuna spre înșelat.
Care dintre astea două doare mai mult e greu de zis. Cert este că ceea ce nu doare este PROSTIA OMENEASCĂ.
Prostiile inutile, recunosc câteodată mă simt Neputincios în privința asta, și îmi spun în sine mea dacă, chiar era necesar să se întâmple, o situație atât de penibilă, văd în realitate în Viața de zi cu zi, uneori niște situați, ...atât de ciudate, amuzante, că-mi vine efectiv să râd dar mă abțin, să nu fiu considerat, arogant sau nesimțit.
La înșelat ai de ales, în privința asta, ori rămâi alături de acel om în continuare în relație cu el/ea fără a cauza nimănuia, niciun fel de agresiune/abuz/...
Minciuna, consider eu că ar face parte din prostiile, ce nu trebuiesc luate în serios.
De ce ambele?
Să îți dau un exemplu:
Pe tine ce te-ar durea mai mult: să îți spună cineva că arăți bine, când de fapt nu arăți, sau ca cineva să îți promită că va plăti avansul după ce semnezi un contract, iar după ce îl semnezi să se facă că plouă?
Cu toții facem prostii…
De exemplu, majoritatea fac prostia de a se căsători din interes.
Iar de la interes până la înșelare și trădare nu e mult.
Nu sunt în potriva nimănui, dacă acei oamenii au considerat că ar trebui, să aibă un interes anume, în privința relațiilor lor, sau în căsnicia lor. Nui treaba mea, nu mă interesează ce fac alții oamenii cu viața lor.
Este strict treaba lor, Nu va fi Niciodată treaba mea ce fac alții oamenii cu viața lor.
Nici eu nu sunt împotriva acestora, dar de ce nu o face asumat?
Să spună, de exemplu: Uite, eu nu sunt atașat de tine. Dacă vrei să fim împreună, trebuie să accepți riscul că mă pot atașa de cineva și te pot părăsi.
De ce nu fac asta?
Păi este treaba lor, de ce m-ar interesa pe mine viața Privată/Personală altor oamenii, Treaba lor dacă ei vor să fie atașați/dependenți/ de alți oamenii este alegerea lor, eu consideră că nu-i responsabilitatea mea, ce fac alții oamenii cu viața lor Privată/Personală/intimă eu nu judec oamenii indiferent de alegerile lor, preferințele lor, pe care le au, în legătură cu viața lor. Este strict treaba lor responsabilitatea lor dacă se vor atașa de o anumită Persoană.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
